Peste câteva zile se împlinesc 12 ani de când o tornadă F3 a lovit comuna ialomiţeană Făcăeni, contrazicându-i pe meteorologii români care susţineau că tornadele nu se pot forma în România. RL vă prezintă rezultatele unui studiu realizat atunci de specialişti americani şi care ar putea ajuta la înţelegerea fenomenelor, aparent ciudate, care au avut loc în ultimul timp în România.
În după-amiaza lui 12 august 2002, caii legaţi la căruţa lui nea Gheorghe Florescu, din satul Gâldău, au început să fornăie şi să se ridice nervoşi pe picioarele din spate. Nea Gheorghe a încercat să-i strunească, dar animalele, panicate, se zbăteau sălbatic în hăţuri. Bărbatul s-a uitat în jur să vadă de ce i-au înnebunit deodată caii. La câteva sute de metri de el a văzut nemaivăzutul: un vârtej monstruos de nori de culoarea fumului de cauciuc ars, care înghiţea totul în cale, gonea spre el. Nea Gheorghe n-a mai apucat să se arunce din căruţă. Tornada l-a luat pe sus, cu tot cu cai şi căruţă. Vortexul l-a răsucit în aer şi apoi l-a “scuipat” câteva sute de metri mai departe. Viu, dar cu mai multe coaste rupte, sângerând şi în stare de şoc, a fost găsit de un alt sătean. Mărturia lui nea Gheorghe şi a altor săteni din Gâldău, Jegălia, Iezeru şi Făcăeni i-au ajutat pe meteorologi să reconstituie geneza şi traseul celei mai puternice tornade din România ultimului secol, cea care a plasat comuna ialomiţeană Făcăeni pe harta tornadelor puternice din lume.
Violenţa vortexului, care ucis trei oameni, a rănit alte sute, a distrus total 33 de case şi alte 395 parţial, a pus la pământ copaci a atras atenţia specialiştilor internaţionali. Studiul “A strong, long-track Romanian tornado (O tornadă puternică, de lungă distanţă, în România)” a fost condus de Leslie R. Lemon, cunoscut meteorolog american, specializat în tornade.
“Documentăm prima tornadă înregistrată în România în ultimii 100 de ani, ţară care neagă de ceva vreme că a avut vreodată tornade” sunt cuvintele care deschid cercetarea la faţa locului realizată de Lemon împreună cu meteorologi români.
Sămânţa furtunii
În vara anului 2002, ploile torenţiale şi inundaţiile făcuseră deja ravagii în Europa. În România şi Bulgaria, zilele toride alternau cu vijelii şi ploi. Condiţiile propice unei furtuni puternice luau formă: o masă de aer cald dinspre Mediterana, una rece dinspre Vest, umiditate crescută, instabilitate atmosferică. În Bulgaria, într-un sat la nord de Munţii Balcani, în jurul orei 6 după amiază, cerul s-a înnegrit brusc. Tunetele şi fulgerele i-au speriat pe săteni. Acoperişurile a cel puţin 15 case au fost luate pe sus de vântul puternic. Sus, pe cer, norii de plumb se deplasau cu viteză. Direcţia: România, peste Dunăre.
„Când furtuna a trecut Dunărea, un angajat al unei companii locale a descris o scurtă perioadă de vânt puternic şi praf, iar pe cer o masă noroasă neagră, în mişcare”, scriu autorii studiului „A strong, long-track Romanian tornado”. Imaginele radar de la Bucureşti arătau că furtuna se deplasa cu 34 metri pe secundă. La scurt timp după intrarea în ţară, norii s-au lăsat spre sol, formând o pâlnie care a atins pământul. De aici încolo, furtuna lua numele de tornadă.
„Toate informaţiile disponibile arată că undeva între ora 19.10 şi 19.20 tornada a atins solul. Martorii ne-au vorbit de prezenţa unei pâlnii şi a unui nor de sfărâmături”, notează cercetătorii.
Odată ce a făcut legătura cu solul, tornada a început să crească în intensitate. Şi-a continuat traseul, a speriat locuitori din Ghindăreşti, Iazaru, Jegălia, localităţi pe lângă care a trecut. Forţa reală s-a văzut când a lovit din plin prima aşezare care i-a ieşit în cale: Făcăeni, o comună cu aproape 6.000 de locuitori.
„Mărturiile de la faţa locului sunt unice. Aceşti oameni nu aveau idee ce este o tornadă şi ce pericol reprezintă. Nu ştiau că tornadele pun vieţi în pericol şi unii nici măcare nu aveau habar că tornadele există”, notează studiul.
Nor „negru ca smoala”
Plouase zile la rând şi tornada ridica acum noroiul în pâlnia care se rotea şi agăţa copaci, acoperişuri, maşini, tot ce îi ieşea în cale. Sătenii se uitau năuci la „monstrul” pe care l-au descris meteorologilor ca pe „un con care fora în pământ”, „negru ca smoala”, „un nor jos, întunecat, negru”, „un şarpe mai gros sub nor, pe cer, şi mai subţire pe pământ”.
Când a trecut drumul naţional DN3B, care traveresează comuna, tornada a azvârlit de pe şosea un camion şi două automobile. Şoferul camionului nu a supravieţuit; a fost prima victimă a vortexului care avea acum diametrul de peste un kilometru.
Un cioban şi oile sale, surprinşi în câmp deschis, au fost ridicaţi în aer de vârtejul care atingea acum aproape 300 km la oră.
„O livadă de cireşi şi piersici a fost lovită, precum şi o vie. Mulţi dintre copaci erau culcaţi la pământ, alţii scoşi din rădăcină cu totul. Stâlpii de beton ai viei erau dărâmaţi”, descrie autorii studiului ce au găsit la faţa locului după ce tornada, care a zăbovit în Făcăeni doar câteva minute, a traversat comuna.
Bucăţi de acoperişuri din metal şi tâmplăria caselor au fost găsite prinse în sârmele viţei de vie. Stâlpi de electricitate din beton şi oţel n-au rezistat urgiei, au fost îndoiţi şi lipiţi de sol.
Tornada a fost poziţionată pe scara Fujita la F3, ca urmare a evaluării distrugerilor provocate.
Supercelula tornadică a trecut în Ucraina şi apoi în Republica Moldova şi există indicii că a dus la formarea altor tornade, de mai mică intensitate. Traseul final, calculat de meteorologi, a fost de peste 74 de kilometri. Astfel, tornada a măturat totul în cale pe această distanţă – lanuri de porumb şi floarea-soarelui, copaci, stâlpi de electricitate şi case, cu cele mai mari distrugeri în singura localitate pe care a lovit-o în plin – Făcăeni.
„Moment decisiv pentru trezirea României”
Autorii studiului le recomandă meteorologilor români să acorde mai multă importanţă acestui fenomen. „Urmele lăsate la sol şi datele climatologice ne trimit către o singură concluzie: aceasta a fost o tornadă puternică, cu un traseu lung. Prin acest studiu am demonstrat că, în ciuda părerilor împământenite aici că «tornadele nu se pot forma pe teritoriul României», ele chiar au loc şi au avut loc şi în trecut”, spun autorii. Ei sugerează intensificarea eforturilor de prognozare a tornadelor, fenomen pe care îl consideră ignorat în România.
„Această furtună-tornadă reprezintă un moment decisiv pentru trezirea României, care trebuie să înţeleagă tornadele. Recomandăm creşterea conştientizării publicului şi măsuri pentru siguranţa populaţiei”, concluzionează autorii studiului.
Citiţi în una dintre ediţiile următoare ale României libere în ce măsură autorităţile au urmat sfatul meteorologilor americani.
EFECTE. Tornada de la Făcăeni, în cifre
3 morţi
Zeci de răniţi
33 de case distruse
395 case avariate
Viteza vântului de circa 300 km pe oră, în vortex
Diametrul tornadei, la bază, de 1 km
Traseu de 74 km
GENEZĂ. Cum se formează o tornadă
Tornadele se formează din norii convectivi (Cumulonimbus), atunci când se întrunesc condiţiile necesare. Aceste condiţii sunt prezente atunci când două mase de aer cu proprietăţi diferite (ex., una rece şi una caldă) se întâlnesc. Spunem, în acest caz, că atmosfera este instabilă. O coloană de aer cald şi umed va începe să urce pe verticală foarte repede. Apariţia rotaţiei poate fi explicată prin faptul că vântul la cele două extremităţi (cea de jos şi cea de sus) bate în direcţii diferite şi cu viteze diferite. Pentru ca o furtună să poarte numele de tornadă, este obligatoriu contactul cu solul, prin „pâlnia” specifică.
Tornade s-au observat în România încă de acum 100 de ani, dar cele mai puternice, înregistrate de radare, au fost următoarele:
12 august 2002 – Făcăeni, Ialomiţa
7 mai 2005 – Moviliţa, Ialomiţa
19 iulie 2002 – Gura Portiţei (pe mare)
22 aprilie 2008 – Coslugea, Constanţa
26 mai 2010 – Silivaşul de Câmpie, Bistriţa Năsăud
16 iulie 2013 – Vama veche, Constanţa (pe mare)
