O mică aşezare cu 3000 de locuitori din judeţul Olt a devenit un punct vital al scutului antirachetă amplasat de SUA în Europa de Est. În baza militară de la Deveselu vor ajunge mai multe rachete interceptoare, un radar precum şi 200 de militari americani.
Statele Unite vor amplasa un radar de mare putere şi rachete interceptoare în judeţul Olt, până în 2015, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a fost de acord ca fosta bază aeriană de la Deveselu să fie inclusă în sistemul de apărare antirachetă pe care SUA îl dezvoltă în estul Europei. „Sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa acesteia va fi utilizată de sistemul antirachetă. Comandantul bazei este ofiţer român”, a declarat ieri Traian Băsescu.
În urma acordului încheiat între cele două state, 200 de militari şi funcţionari americani vor fi cantonaţi în Olt, dezvoltarea bazei urmând a coste aproximativ 400 de milioane de dolari. La acestea se vor adăuga costurile anuale de întreţinere de 20 de milioane de dolari, potrivit unui oficial american prezent în România, iar banii vor fi suportaţi exclusiv de către SUA. Ţara noastră contribuie cu baza militară şi va asigura paza sistemului.
Click pe grafic pentru a mări
Rază de acţiune – 500 de kilometri
Rachetele ce vor fi aduse la baza aeriană de la Deveselu sunt de tip Standard Missile (SM) 3. Un singur proiectil costă 9,5 milioane de dolari, are o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi, în cadrul unui experiment, a atins o înălţime de 240 de kilometri. Viteza de deplasare este de 9600 de kilometri la oră.
Racheta SM 3 nu poate fi folosită decât pentru apărare împotriva altor rachete, deoarece nu conţine substanţe explozive. Puterea ei de distrugere provine din energia dezvoltată la impactul cu un proiectil inamic. În acelaşi timp, americanii garantează că rachetele ce vor fi amplasate în România nu vor fi folosite pentru zboruri experimentale, ci numai în cazul unui atac real.
Scutul antirachetă, o idee veche de 30 de ani
Scutul antirachetă dezvoltat de SUA are scopul de a detecta, intercepta şi distruge rachetele trimise de ţări ostile asupra unor obiective americane sau ale aliaţilor săi. A fost gândit iniţial ca sistem de protecţie împotriva rachetelor intercontinentale cu capete nucleare sovietice, dar în prezent include şi apărarea împotriva proiectilelor cu rază medie şi scurtă de acţiune, non-nucleare, ce ar putea fi lansate de Iran şi Coreea de Nord.
Conceptul unui astfel de scut a apărut iniţial în 1983, la iniţiativa preşedintelui american Ronald Reagan, dar a fost pus în aplicare începând cu anii ’90. A fost extins în 2002 şi este structurat pe mai multe etape defensive: interceptarea rachetelor inamice poate avea loc aproape de locul de lansare al acestora, în timpul zborului rachetei prin spaţiu sau când aceasta coboară în atmosferă. În cadrul sistemului, sunt incluse radare şi rachete interceptoare amplasate pe sol, pe nave de luptă şi pe avioane.
Preşedintele Barack Obana a decis în 2009 să dea mai mult importanţă interceptoarelor maritime, iar numărul vapoarelor purtătoare ar trebuit să ajungă la 38 până în 2015, potrivit Washington Post. Un astfel de distrugător a fost trimis deja anul acesta în Marea Mediterană, alte două urmând să ajungă în Marea Neagră. De asemenea, SUA a experimentat şi o armă de tip laser, amplasată pe un avion Boeing, al cărei scop ar fi de a opri rachetele inamice chiar din faza lansării.
Pentagonul susţine că scopul sistemului de apărare amplasat în Europa de est este acela de a proteja continentul european, forţele militare SUA staţionate aici şi a opri Iranul în a mai dezvolta programul său de înarmare. Până în 2018, ar urma să fie creată o bază americană şi în Polonia. La eforturile americane de apărare s-a aliat, de anul trecut, şi NATO.
„Deveselu, cea mai importantă comună din România”
„Unul din motivele pentru care a fost ales Deveselu pentru amplasarea rachetelor americane este că deja există o infrastructură militară, rămasă de la fosta unitate de aviaţie. Deveselu a devenit cea mai importantă comună din România. Rata somajului e destul de mare printre cei 3.000 de locuitori de aici şi sperăm că lucrările care vor urma vor reduce aceasta rată prin angajarea de oameni de-ai noştri”, a declarat primarul comunei, Gheorghe Beciu, pentru Hotnews.
Constanţa, punct de tranzit pentru americani
Avioanele americane pot folosi Aeroportul „Mihai Kogălniceanu” şi Portul Constanţa pentru tranzitul de militari şi tehnică de luptă spre Irak şi Afganistan, a stabilit Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. „În felul acesta, Kogălniceanu şi Portul Constanţa devin două infrastructuri strategice şi pentru Statele Unite, nu numai pentru România. Procesul se va derula în primele două luni în vederea autorizării, după care va funcţiona autorizat, fără supraveghere americană, în baza acordului dintre România şi Statele Unite”, a declarat ieri preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului a anunţat că, temporar, pe acelaşi aeroport staţionează patru avioane-cisternă ale SUA şi patru avioane de transport, din cauză că o bază americană din Mediterana este în curs de modernizare.
„România beneficiază astăzi de nişte măsuri de securitate pe care poate nu le-a avut niciodată în istorie” – Emil Boc, prim-ministru
>>Rachetele ce vor fi aduse la baza aeriană de la Deveselu sunt de tip Standard Missile (SM) 3. Un singur proiectil costă 9,5 milioane de dolari, are o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi poate atinge o înălţime de 240 de kilometri. Viteza de deplasare este de 9600 de km/h.
