Febra reconstituirii arborelui genealogic a început să îi cuprindă şi pe români. Unii vor să îşi cunoască strămoşii, alţii speră să descopere un testament care îi va îmbogăţi peste noapte.
Un nou business îşi face loc pe piaţa din România: reconstituirea de arbori genealogici. De această activitate se ocupă în special agenţiile de detectivi particulari, dar şi firme specializate, care îţi spun de unde te tragi de la Mihai Viteazul încoace. De altfel, absolvenţii de istorie sunt uneori atraşi de aceste firme, care au nevoie de persoane familiarizate cu munca în arhive.
Oana Mizil: „Am fost prin cimitire şi am urmărit cruci”
Dar cine este interesat de reconstituirea unui arbore genealogic?! Răspunsul este simplu: oamenii avuţi, în special cei din comunităţile de greci, evrei, armeni şi saşi, care caută averi pierdute ori cei de etnie maghiară, care vor paşaport unguresc. Nu în ultimul rând, aflarea arborelui genealogic este o „fiţă”. „Am cunoscut la un moment dat patronul unei firme care dorea un astfel de document, real sau fals, dar care să îi ateste originile nobile. Voia să şi-l agaţe pe perete pentru a-şi atrage clientela”, îşi aminteşte Loredana Dascăl, paleograf la Arhivele Statului. Printre celebrităţile care au avut la un moment dat o astfel de idee se numără şi Oana Niculescu Mizil, care susţine că se trage din Ştefan Cel Mare.
„În toamnă, se vor finaliza cercetările. Am şi detectivi particulari care lucrează pentru mine, şi istorici, şi un cercetător de la Academia Română. E o muncă titanică: am fost cu ei pe la Brăila, Galaţi, prin cimitire şi am urmărit cruci. Am găsit pământuri care au fost ale bunicii mele. O să vedeţi că este foarte interesant acest arbore genealogic: îi veţi regăsi acolo pe Eugen Cristescu, cel care a înfiinţat serviciile secrete în perioada interbelică sau pe tatăl bunicului, care a fost viceguvernator al Băncii Naţionale”, spune Oana Mizil, deputat PSD. Ea susţine că nu are nici un interes material în această poveste şi că tot ce doreşte este să îşi cunoască istoria familiei.
Preţuri între 1.000 şi 6.000 de euro
Curiozitatea costă însă bani, iar cei care vor să îşi afle cu exactitate rădăcinile trebuie să fie dispuşi să cheltuiască între 1.000 şi 6.000 de euro. Totuşi, informaţiile pot fi obţinute şi cu mai puţini bani, dacă vă gândiţi să faceţi o cercetare proprie. Doar timp să aveţi la dispoziţie! Durează între trei şi şase luni sau poate chiar un an pentru a vă afla strămoşii, însă asta presupune, printre altele, să călătoriţi în localităţile de baştină ale bunicilor şi străbunicilor. Aveţi nevoie de copii după certificatele lor de naştere ori de deces. Mai departe, vă ajută cei care lucrează la Arhivele Naţionale ale României şi care vă pot pune la dispoziţie documente vechi, începând cu anul 1700.
Un testament misterios poate da planurile peste cap
Dacă febra reconstituirii strămoşilor unei familii a cuprins America ori Anglia cu mulţi ani în urmă, în România abia recent s-au înfiinţat firme care se ocupă cu aşa ceva. Un astfel de exemplu este firma „Family Tree” din Gheorgheni, judeţul Harghita. „Dar oamenii nu vin la noi din pasiune, aşa cum se întâmplă în străinătate. Vin pentru că au de moştenit averi şi ne roagă să le recuperăm anumite bunuri. Cel mai uşor este pentru familiile care s-au concentrat într-o singură localitate.
Altfel, dacă s-au împrăştiat pe tot teritoriul ţării, operaţiunea poate dura foarte mult. Îi căutăm pe strămoşi în arhivele consiliilor judeţene, în registrele agricole, în arhivele bibliotecilor, în anuare şcolare, în listele cu emigranţi pe care ni le furnizează anumite instituţii”, spune Ildiko Kis, investigator şi administrator al firmei Family Tree, din Gheorgheni. Specialistul spune că o astfel de investigaţie poate aduce cu sine şi surprize. „Un testament misterios de exemplu, care le dă peste cap planurile potenţialilor moştenitori”, precizează ea. În caz de succes, comisionul pe care îl primeşte firma reprezintă o treime din averea moştenită. „Uneori este vorba de milioane de dolari, alteori de numai câteva mii de dolari”, spune Ildiko Kis.
Procuroare din familia Rakoczi, de la a „n”-a speţă
Totodată, agenţiile de detectivi particulari au inclus în serviciile lor „reconstituirea arborelui genealogic”, o probă acceptată în instanţă atunci când vine vorba de recuperarea unor averi. „Poate la început lumea nu spune despre ce este vorba. Încearcă să te ia mai pe departe şi vorbesc despre originile nobile ale familiei, dar la un moment dat te întreabă şi de nu ştiu ce cadastru. Am lucrat la cazul unei procuroare, care credea că se trage din familia maghiară Rakoczi şi care spera să câştige ceva de pe urma strămoşilor ei. S-a dovedit a fi de la «a nu ştiu câta» speţă şi fără nici un drept de moştenire, dar şi-a asumat riscul”, povesteşte Licsandru Călin, patronul agenţiei de detectivi particulari United.
O altă lucrare a firmei United este pentru moştenitorii unui mare general de armată, omorât de comunişti. „El a fost arestat la Târgu Jiu, iar nevastă-sa fost şi ea arestată şi bătută şi a înnebunit. Nu am terminat cercetarea, dar cred că va fi cu succes şi clienţii mei vor putea să pună mâna pe nişte terenuri din zona Băneasa”, spune Licsandru Călin. Detectivii de la firma Detectiv Expert din Bucureşti se laudă cu două speţe, care implică reconstituirea arborelui genealogic pentru familii de români din străinătate care vor să îşi recupereze averi din Brăila şi Buzău.
„Cine sunt şi de unde am venit?”
Dacă în străinătate există zeci de bloguri şi chiar baze de date online, care permit accesul la astfel de informaţii istorice, în România există doar arhive clasice, pe hârtie. De aici şi numărul mic de oameni care ajung la documente din pură pasiune. Pe viitor însă, cu ajutorul unor fonduri europene, unele dintre arhive ar putea trece şi în varianta online. Nu se ştie însă dacă va fi vorba despre cele care conţin fondurile familiale, respectiv istoria unor familii.
„În SUA asistăm la o reacţie împotriva globalizării. Acolo a existat o invazie de naţii şi un fenomen puternic al migraţiei. Poate oamenii se simt afectaţi de fenomenul dezrădăcinării şi încearcă să îşi recupereze strămoşii. Un fel de răspuns la vechea întrebare filozofică: Cine sunt şi de unde am venit”, crede Loredana Dascăl, de la Arhivele Statului.
Nu este cazul în România de astfel de întrebări existenţiale. „Un interes istoric şi real pentru cunoaşterea strămoşilor nu există. Se pune în faţă în special interesul material”, este de părere Loredana Dascăl.
Documentele din Transilvania, cel mai bine păstrate
În Arhivele Naţionale se găsesc documente începând cu anul 1.700. Atunci a început centralizarea actelor oficiale de către biserici. Cel mai bine sunt păstrate documentele din Transilvania, care a fost sub Imperiul Austro Ungar. „Ca dovadă, buna organizare se vede şi în felul în care au fost păstrate documentele”, spune Elena Cîrjan, funcţionar la Arhivele Statului.
1700 este anul în care bisericile româneşti au început să arhiveze documente care consemnau botezul, căsătoria, decesul.
