Parisul în special şi Franţa în general îşi revin din starea de şoc după atacurile teroriste fără precedent în care au fost ucise 129 de persoane şi alte 352 rănite şi în care pentru prima oară au fost folosite acţiuni kamikaze. Vineri, 13 noiembrie 2015 va intra în istorie ca ziua în care Franţa a fost la rândul său, ca SUA în 2001, ca Spania în 2004, ca Marea Britanie în 2005 şi India în 2008, lovită de atacuri teroriste multiple şi iraţionale.
Aglomeraţia pariziană a trecut vineri seara prin scene de război urban al cărui singur obiectiv era uciderea celui mai mare număr de persoane şi inducerea terorii în masă. Ca şi în 11 septembrie 2001 la New York (nu în Washington), teroriştii nu au vizat obiective militare, duşmani religioşi vizaţi de fatwa, asemenea Charlie Hebdo. Scopul a fost producerea unui carnagiu pentru instaurarea fricii, pentru a demonstra capacitatea islamiştilor de a da lovituri forte, pentru a-şi stimula partizanii.
În seria de atacuri perpetuate într-o zonă a Parisului iubită de parizieni şi de turişti care se relaxează în weekend, au fost ucise 129 de persoane şi opt atacatori sunt morţi, din care şapte şi-au detonat centurile de explozibili în Bataclan, templul rockului din capitala franceză, în mai multe străzi din inima Parisului şi în apropierea celebrului Stade de France. Bataclan, unde avea loc un concert al unui grup american heavy metal, a fost teatrul atacului cel mai sângeros, cu un bilanţ provizoriu de 82 de morţi, atacatorii trăgând cu mitralierele în plin, în mulţime, strigând „Allah Akhbar“. „A fost infern“, „război în plin Paris“, declară martorii.
Potrivit procurorului de Paris, François Molins, patru din atacatori au murit la Bataclan, din care trei au acţionat centura de explozibili, ultimul fiind ucis în asaltul forţelor de ordine. Înainte de a se detona, teroriştii au mitraliat oamenii din sală. Alţi trei kamikaze au murit la Stade de France şi un altul pe bulevard Voltaire. La Bataclan, asaltul forţelor de ordine a fost decis „foarte rapid pentru ei ucideau toată lumea“, potrivit unei surse apropiată anchetei. Autorii atacului au invocat intervenţia franceză în Siria pentru a-şi justifica acest măcel în masă.
În seara de 13 noiembrie, şase atacuri cvasi-simultane au avut loc în tot atâtea locaţii, în principal în arondismentele X şi XI, cu bilanţuri grele – străzile Charonne (19 morţi) şi Albert (12 morţi). Teroriştii au secerat cu mitralierele terase şi cafenele. Cel puţin trei explozii au avut loc lângă Stade de France, unde 80.000 de persoane, între care preşedintele François Hollande, asistau la meciul amical de fotbal Franţa-Germania. Un alt atac a fost comis contra restaurantului Le Petit Cambodge. Dar au fost victime şi în plină stradă, unde teroriştii au tras asupra maşinilor şi pietonilor.
Amploarea tragediei a semănat spaimă în capitală, cu aproape două săptămâni înaintea conferinţei mondiale asupra climatului la Bourget, în nordul Parisului, unde sunt aşteptaţi zeci de şefi de stat şi de guvern.
Un francez printre atacatori
Parchetul a deschis o anchetă pentru asasinate în relaţie cu o organizaţie teroristă asupra acestor atentate, cele mai sângeroase din Europa Occidentală după atentatele din Madrid din martie 2004.
Pe măsură ce au fost descoperite diferite indicii, ancheta pentru identificarea membrilor celulei teroriste aflată în spatele atacurilor sângeroase s-a propagat în alte state din Europa şi s-a extins în Belgia, Grecia şi Germania, în timp ce un francez de 29 de ani a fost numit unul din ucigaşi. Mai multe surse au precizat că un vârf de deget descoperit pe teatrul tragediei din Bataclan aparţine lui Omar Ismail Mostefai, mic delincvent de oigine algeriană. Procurorul Molins a declarat că suspectul s-a născut în periferia pariziană Courcouronnes, şi din 2010 era semnalat ca prezentând risc de radicalizare. Proprietatea sa a fost percheziţionată şi tatăl, fratele şi sora au fost arestaţi de poliţie. Procurorul Molins a mai precizat că un paşaport sirian a fost găsit lângă trupurile altor doi jihadişti care îşi detonaseră centurile.
În Grecia, ministrul pentru protecţia cetăţenilor, Nikos Toskas a declarat că titularul paşaportului a intrat în UE prin insula elenă Leros la 3 octombrie şi a precizat că „nu ştim dacă paşaportul a fost verificat de alte state traversate de titular“.
Ancheta avansa sâmbătă în Belgia, unde au fost percheziţionate case şi arestate trei persoane în periferia Bruxellesului, trei ore distanţă după arestarea altui trio la frontiera belgo-franceză aflat într-o maşină care a fost utilizată în atacuri. În Germania, primul ministru al landului Bavaria, Horst Seehofer, a declarat că are motive să creadă că bărbatul arestat săptămâna trecută în cursul unei verificări rutiere de rutină având în maşină „multe mitraliere, revolvere şi explozibili“, ar putea fi legat de atacuri.
Atacatorii din Paris au funcţionat în trei echipe distincte, fiecare purtând veştminte negre şi veste de sinucidere identice cu încărcătură TATP (triacetonă triperoxid), baterii şi detonatoare.
Preşedintele Hollande a descris atacurile ca fiind „laşe“ şi „un act de război“ care a fost „pregătit, organizat şi planificat“ în exteriorul ţării de către Statul Islamic, dar cu „ajutor din interior“. O operaţiune coordonată, organizată şi perpetuată de kamikaze şi de asasini antrenaţi care au ucis oamenii cu sânge rece şi arme automate zeci de persoane fără apărare şi care în final s-au aruncat în aer.
Atentate prevăzute
De câteva luni s-au înmulţit avertismentele în jurul unui „11 septembrie variantă franceză“. Serviciile secrete erau în alertă şi se repetau avertismentele care anunţau pregătirea unui atentat cu atacuri multiple care ar costa multe vieţi, dar imposibil de împiedicat. Specialiştii în terorism afirmau la finele lui octombrie că „suntem mai aproape de un atentat“. Erau descrise riscurile, dar nimeni nu îşi imagina amploarea atacurilor care au lovit Parisul vineri seara. Atacurile s-au produs puţin după o lună de la intrarea în vigoare a mai multor măsuri esenţiale din legea asupra informaţiilor, în special autorizarea numeroaselor tehnici speciale pentru serviciile secrete.
Franța, tinta ISIS
După Charlie Hebdo, Thalys, Isere, Franţa este din nou lovită de teroriştii Statului Islamic. De un an, ţara este ţinta principală a jihadiştilor în Occident. Pentru islamiştii radicali, această republică laică, leagănul libertăţii de expresie, reprezintă mai mult ca niciodată „marele satan“. Ura nu a încetat să crească în ultimul deceniu, odată cu opţiunile societăţii, de la interdicţia vălului islamic în şcoli (2004) la cea a interdicţiei burqa în spaţiului public (2010), trecând prin căsătoria pentru toţi (2013).
Aceste organizaţii armate caută cu atât mai mult să transforme Franţa într-un câmp de luptă cu cât găzduieşte cele mai mari comunităţi musulmană şi evreiască din Europa. Cu ajutorul bombelor, vor să ridice populaţiile una contra alteia, suscită ascensiunea rasismului şi intoleranţei cu scopul destabilizării unui stat duşman şi a recrutării de combatanţi. Şi pentru asta mizează pe „filiera siriană“.
Franţa deţine un record îngrijorător, al celui mai mare număr de combatanţi europeni în Siria – 1.700 de francezi luptă în prezent în rândurile Statului Islamic. Oficial, Franţa se află în „război contra terorismului“ de la declanşarea operaţiunii Serval în Mali, în ianuarie 2013 şi de atunci acest angajament nu a făcut decât să crească. Din Sahel în Orientul Mijlociu, Hollande a devenit unul din primii şefi de război din Occident.
Ameninţare
Organizaţia teroristă Statul Islamic a avertizat că atentatele sinucigaşe şi împuşcăturile cu arme de asalt care au ucis 129 de persoane sunt doar „debutul furtunii“. Grupul a publicat declaraţii în arabă şi în franceză revendicând „lupta binecuvântată“ care a fost un act de răzbunare pentru implicarea Franţei în coaliţia condusă de americani în Siria care loveşte fiefurile SI. Un mesaj audio publicat în engleză a reluat aceeaşi declaraţie. „Un grup de soldaţi credincioşi ai califatului anunţă vizarea capitalei prostituţiei şi viciului, Paris“. SI a notat prezenţa lui François Hollande pe Stade de France: „Franţa şi toate naţiunile care urmează acelaşi drum trebuie să ştie că vor continua să fie în capul listei ţintelor Statului Islamic şi că mirosul morţii nu le va părăsi nările atâta vreme cât vor continua să participe la campania contra SI… şi se laudă cu războiul lor contra Islamului, în Franţa“.
Teroriştii SI au depăşit un prag
Statul Islamic a revendicat atacurile din Paris din 13 noiembrie menţionând că Franţa a devenit ţintă datorită participării la loviturile aeriene în Siria. De altfel, utilizarea de opt kamikaze şi oameni înarmaţi cu kalaşnikov şi grenade într-o capitală europeană, garantând o acoperire maximă în media, are toate caracteristicile unei operaţiuni SI. Pentru prima oară, organizaţia teroristă a combinat într-un amestec letal terorismul urban, tactici de gherilă şi lupte convenţionale. SI a masacrat întotdeauna civili în număr mare pentru a induce teama în rândul adversarilor, dar îngrijorător este că atentatele jihadiştilor sunt tot mai sofisticate şi mai bine planificate.
Recrutarea, armamentul şi coordonarea, ca şi păstrarea secretului identităţii asasinilor care au acţionat în Paris implică o bună organizare. Valul de atentate de vineri seară în Paris demonstrează că organizaţia Statul Islamic a depăşit un nou prag, estimează preşedintele Observatorului internaţional pentru terorism, într-un interviu pentru Reuters.
În ultimele luni, SI şi-a demonstrat capacitatea sa de rezistenţă faţă de regimul sirian, susţinut de Rusia şi Iran şi faţă de o coaliţie internaţională care cuprinde SUA, Franţa, Marea Britanie şi trece prin Turcia şi ţări arabe. Şi doar în ultimele zece zile, organizaţia teroristă a executat trei operaţiuni sângeroase în afara teritoriului său – contra unui avion rus în Sinai, în Beirut şi în Paris.
Guvernele suedez, român, belgian şi italian au declarat că au cetăţeni în rândul persoanelor ucise. Doi români au fost ucişi şi alţi doi răniţi.
