La 26 aprilie 1986, ora 1,23 dimineata, miezul atomic al reactorului numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal (Ucraina) a declansat – culmea ironiei, in timpul unui test de securitate – cea mai mare catastrofa din istoria utilizarii civile a energiei nucleare. In urma unei erori de manipulare au avut loc doua explozii, care au spulberat cladirea si au provocat ridicarea unei coloane de fum radioactiv.
„O lumina stranie domina imprejurimile si, deasupra centralei, un nor gros intuneca cerul”, povesteste un martor, precizand ca „responsabilii erau pierduti, paralizati”. Com-bustibilul nuclear a ars timp de 10 zile, raspandind in aer milioane de radioelemente, echivalente cu intensitatea a cel putin 200 de bombe de tipul celei de la Hirosima. Elementele chimice cele mai grele, in special strontiul si ceriumul, recadeau in zonele apropiate, iar cele usoare, ca iodul si cesiumul, au format un nor care, purtat de vant, a contaminat trei sferturi din Europa.
Vantul sufla atunci spre nord-vest si norul care a poluat grav Ucraina, Belarus si Rusia a ajuns deasupra tarilor scandinave. S-a indreptat spre sud si apoi spre vest, contaminand, prin intermediul ploi-lor, Europa Centrala si Balcanii, Italia, Franta, Marea Britanie si Irlanda.
Moscova a ascuns adevarul
Primii pompieri sositi la fata locului pentru a opri extinderea incendiului la reactorul numarul 3 au fost expusi la iradiatii enorme. Doi dintre membrii echipelor de interventie au murit pe loc, alti 28 in saptamanile care au urmat, toti din cauza iradierii puternice.
Inca de la inceput, Mos-cova a incercat sa ascunda catastrofa si apoi sa o minimalizeze, pentru a salva fata tehnologiei sovietice. Suedia a fost cea care a alertat comunitatea internationala la 28 aprilie, anuntand o crestere puternica a nivelului de radiatii pe teritoriul sau.
Evacuarea orasului Pripiat, cu 45.000 de locuitori, aflat la 3 km de centrala, a avut loc abia la 27 aprilie. Iar la Kiev copiii au marsaluit cu steaguri rosii in maini pentru defilarea traditionala de 1 mai, in timp ce vantul purta norul radioactiv peste capitala ucraineana. Un ordin de restrangere a deplasarilor sau distribuirea de tablete de iod ar fi evitat absorbirea de iod radioactiv, reducand numarul de cancere.
Ucraina a acceptat sa inchida, la 15 decembrie 2000, ultimul reactor functional de la Cernobal, numarul 3, in schimbul unui ajutor international de 2,3 miliarde de dolari.
Bilantul ONU, contestat
Centrala de la Cernobal, varf de lance al industriei sovietice, se afla in Ucraina, la granita cu Belarus, iar daca autoritatile de la Moscova nu ar fi tacut vreme de mai multe zile de la explozie, numarul victimelor si efectele accidentului nuclear nu ar fi fost atat de mari. In acea perioada, numarul anticipat al victimelor era estimat la zeci de mii. Dar ultimul bilant ONU, publicat in septembrie 2005, indica un numar mai mic de victime, estimand la 4000 decesele provocate direct in Ucraina, Belarus si Rusia.
„Complicitate cu lobby-ul nuclear”…
Bilantul este insa contestat si Greenpeace vorbeste despre o campanie de dezinformare „insultatoare pentru victime” si de „complicitate cu lobby-ul nuclear”. Raportul Greenpeace, dezmintit de OMS, a fost dat publicitatii inaintea implinirii a 20 de ani de la explozia de la Cernobal si arata ca cercetarile efectuate de diversi oameni de stiinta releva ca in jur de doua miliarde de oameni ar fi fost afectati de radiatii dupa explozia din 1986. Se afirma ca 100.000 de persoane vor muri de cancer in urma efectelor accidentului, mai ales in Ucraina, Belarus si Rusia, estimarile depasind cu mult cifra prognozata de AIEA anul trecut.
Evaluari britanice
Un studiu al cercetatorilor britanici intitulat „Un alt raport despre Cernobal” (TORCH), dat publicitatii la Kiev, ofera cifre total diferite de cele din raportul controversat al ONU, evaluand intre 30.000 si 60.000 numarul total al deceselor de cancer antrenate de catastrofa nucleara de la Cernobal, adica de peste zece ori mai mare. Numarul mortilor de cancer nu va fi niciodata cunoscut cu adevarat, arata raportul britanic, dar TORCH „contrabalanseaza afirmatiile facute de ONU, care a minimalizat consecintele mortale ale accidentului nuclear si a esuat in a face o analiza substantiala a efectelor acestuia in Europa si in lume”.
Eurodeputatii vor ancheta independenta
Verzii europeni au cerut Comisiei Europene o ancheta independenta privind consecintele accidentului de la Cernobal, acuzand ONU si AIEA ca minimalizeaza totul. In situatia in care AIEA si industria nucleara nu inceteaza sa minimalizeze sistematic consecintele topirii reactorului din Ucraina, este important ca Bruxellesul sa prezinte un bilant exhaustiv si realist al consecintelor catastrofei din 1986, releva ecologistii europeni.
Ei doresc sa se afle numarul deceselor provocate direct de accident atat in cele mai afectate trei tari – Ucraina, Belarus si Rusia – cat si in interiorul UE, dar si raspunsuri asupra „gradului de contaminare radioactiva maximala care a afectat cetatenii europeni prin consumarea de vanat, fructe, ciuperci” si „restrictiile aplicate agriculturii in interiorul UE pana astazi”.
Psihoza „lichidatorilor”
Cei mai afectati de consecintele exploziei de la Cernobal au fost „lichidatorii”, cele circa 600.000 de persoane din fostele republici sovietice trimise sa curete situl accidentat dupa catastrofa nucleara, in conditii derizorii de securitate si sa construiasca „sarcofagul” din jurul reactorului avariat.
Potrivit Centrului de cercetare asupra medicinei radiatiilor din Kiev, „rata mortalitatii lichidatorilor ucraineni a crescut de sase ori in perioada 1988-2002.
Ministrul situatiilor de urgenta din Ucraina declara ca 94% dintre „lichidatorii” ucraineni inca in viata sufera de maladii ale oaselor si sistemului nervos si 65.000 dintre ei sunt invalizi. Doar raportul ONU considera ca urmarile catastrofei au fost „exagerate”.
Europa si energia nucleara
Viitorul energiei nucleare continua sa fie subiect de dezbatere in Europa, chiar daca temerile privind producerea unui nou accident nuclear s-au redus. Cresterea pretului petrolului si eforturile de protejare a mediului par a inclina balanta in favoarea energiei nucleare in multe state europene si sentimentul de insecuritate si miscarile contestatare au tendinta de a se reduce. Doar in Rusia si Austria, neincrederea in energia atomica ramane la un nivel ridicat.
La nivel mondial exista insa si opozanti care apreciaza ca sectorul nuclear, chiar daca a realizat o serie de progrese in unele puncte dupa Cernobal, a inregistrat deteriorari in altele. Greenpeace releva „imbatranirea parcului de reactoare nucleare mondial” si considera ca „la nivel global exista o situatie mai riscanta decat in 1986, cand parcul era aproape nou”.
Sursa de pericol
Sefii statelor membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), fostele republici sovietice, mai putin statele baltice, au dat publicitatii un apel adresat popoarelor acestui organism si comunitatii internationale, amintind, la implinirea a doua decenii de la avaria de la Cernobal, ca aceasta a fost cea mai grava catastrofa tehnogena a secolului trecut.
In pofida unor masuri de protectie extrem de costisitoare, luate imediat dupa producerea accidentului, precum si in anii care au urmat, centrala nucleara de la Cernobal ramane o sursa potentiala de pericol in centrul Europei. (…)
Pentru depasirea consecintelor acestei oribile catastrofe, in etapa actuala unul din obiectivele primordiale este reabilitarea complexa a zonelor afectate, aflate in prezent intr-o situatie extrem de dificila, cauzata de distrugerea infrastructurii ecologice, exodul fortei de munca, problemele demografice.
Si totusi uitarea…
Catastrofa de la Cernobal nu mai este decat o amintire indepartata si energia nucleara revine in gratii in numeroase state care cauta un raspuns la epuizarea hidrocarburilor si a incalzirii climatice.
Numeroase declaratii politice, in Europa si in Statele Unite, stau marturie sfarsitului acestui tabu. La summitul G8 asupra energiei de la Moscova din luna martie, secretarul de stat al energiei al SUA, Samuel Bodman, a propus un parteneriat mondial in sectorul nuclear pentru a permite tarilor in curs de dezvoltare un acces securizat la atom, sub egida AIEA.
O miscare se contureaza in lume in favoarea revenirii energiei nucleare, motivatia fiind determinata de cresterea pretului materiilor prime, intreruperile de gaz rusesc din aceasta iarna si investitiile deosebit de mari in capacitatile de producere a energiei electrice. Petrolul, gazul si carbunele, ale caror preturi cresc continuu in ultimii doi ani, reprezinta 80% din energie la nivel mondial. Or, potrivit expertilor, rezervele petroliere si, in mai mica masura, gaziere ar putea scadea drastic in urmatoarele trei decenii.
Natura supravietuieste
Zona de interdictie instituita dupa catastrofa a devenit in 25 de ani o rezervatie naturala. Cu un nivel de radioactivitate periculos dupa explozia de la Cernobal, zona de 4.000 km patrati a fost evacuata si inchisa, transformandu-se in rezervatie, unde natura si-a reintrat in drepturi. Acum, vizitatorii pot descoperi cai, elani, vulpi, castori, mistreti sau specii de pasari pe cale de disparitie. Mediul a trecut prin mai multe faze de adaptare dupa catastrofa.
Prima a durat un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor grav iradiate, cum a fost cazul „padurii brune” de pini, care a trebuit taiata si ingropata. Puietii plantati ulterior cresc acum foarte rapid. O credinta locala sustine ca reinnoirea faunei si a florei, grav afectate timp de sase ani, se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta ce creste abundent si care a curatat solul dupa 1986.
