De ce se adună unii dintre cei mai influenţi oameni ai Europei pe domeniul de la Balc al lui Ion Ţiriac pentru a împuşca mistreţi? În timp ce unii susţin că punctul forte îl reprezintă calitatea vânatului, alţii vorbesc despre atracţia irezistibilă a unuia dintre cele mai importante domenii de vânătoare ale lui Ceauşescu.
O nouă partidă de vânătoare pe domeniul lui Ion Ţiriac de la Balc se va desfăşura în acest weekend. Şi de această dată sunt aşteptaţi invitaţi de seamă, având în vedere experienţa anilor trecuţi, când au participat inclusiv vânători din familiile Rauch, care deţine un imperiu în domeniul alimentar, ori Porsche, celebră în industria auto şi nu numai. An de an, presa relatează despre ceea ce se întâmplă pe domeniul din Balc, acolo unde zeci de mistreţi, închişi într-un ţarc uriaş, sunt împuşcaţi. Vânătorii bihoreni şi clujeni cred că evenimentul organizat de Ion Ţiriac atrage atâtea celebrităţi din trei motive. Primul este acela că vânătorii au ocazia să împuşte exemplare uriaşe, care pot depăşi 240 de kilograme. Este vorba de porci mistreţi crescuţi într-un soi de semicaptivitate, pe domeniul îngrădit cu gard electrificat, şi care sunt îngrăşaţi special pentru această partidă de vânătoare. Practic, este vorba de nişte trofee care nu prea pot fi dobândite în altă parte. Al doilea motiv este legat de faptul că domeniul a fost folosit de Nicolae Ceauşescu, lucru care asigură o atracţie rezistibilă pentru mulţi dintre miliardarii occidentali. Iar un al treilea motiv, care are mai degrabă o aură de legendă, ar fi acela că ritualul uciderii porcilor, eviscerarea lor şi modul în care sunt organizate petrecerile de după vânătoare amintesc de presupuse ritualuri masonice.
300 de porci ucişi pe an
Pentru mulţi dintre membrii asociaţiilor de vânători însă, ceea ce se întâmplă în Balc „nu este vânătoare, ci măcel”, după cum spune Nicolae Stan, unul dintre vânători.
Pe de altă parte, reprezentanţii asociaţiei vânătorilor din Bihor spun că, în fiecare an, pe domeniul din Balc trebuie împuşcaţi 300 de porci mistreţi. Altfel, domeniul devine suprapopulat, animalele nu mai găsesc hrană şi încep să distrugă recoltele sătenilor. Vânătorii spun că este dreptul lui Ion Ţiriac să îşi organizeze vânătorile aşa cum crede el de cuviinţă, pentru că porcii din Balc sunt crescuţi special pentru a fi vânaţi. Pe de altă parte, ei cred că ar fi mai cinstit ca vânătoarea să aibă loc în afara ocolului îngrădit.
Pentru sătenii din micuţa localitate Balc, vânătoarea organizată de Ion Ţiriac a fost de fiecare dată un motiv de mulţumire, pentru că au avut ocazia să câştige bani buni. Un hăitaş a primit anul trecut 150 de lei vechi, iar un transportator, între 350 şi 400 de lei pentru o zi de vânătoare. Localnicii au primit şi o parte din carnea porcilor ucişi.
Un alt sătean, de 19 ani, a participat la prima lui goană în 2010. „Nu mi-a fost teamă, pentru că ne-a făcut instructaj. Erau vânătorii din Marghita cu noi, cu puştile, aşa că nu putea să ajungă nici un porc până la noi”, spune băiatul care locuieşte în capătul satului Almaşu Mare. El mai spune că localnicii sunt obişnuiţi cu mistreţii, care intră frecvent pe ogoarele lor.
Cum vânează alţii
În fiecare an, vânătoarea de la Balc a dat naştere la controverse din cauza numărului mare de mistreţi împuşcaţi. Potrivit unei relatări din presă, din 2009, o sută de hăitaşi au mânat porcii în bătaia puştilor: „45 de animale au fost ucise în patru ore”. În aceste condiţii, am încercat să vedem care sunt regulile după care se conduc partidele de vânătoare în străinătate. În alte state, există anumite reguli care lasă animalelor o şansă la supravieţuire. Regulile de vânătoare diferă de la ţară la ţară. Spre exemplu, în unele state din SUA, nu ai voie să foloseşti câini sau momeală şi nici să beneficiezi de telefon mobil în timpul vânătorii. „Ghidul nostru, familiarizat cu comportamentul mistreţilor, ştie strategia de supravieţuire a acestor animale şi vă poate arăta cum le puteţi lua urma. Ghidul vă poate fi un partener care să vă ajute cu toate informaţiile pentru a găsi aceste animale”, aflăm de la unul dintre organizatorii partidelor de vânătoare din Occident. Altfel spus, ajutorul ţine doar de protecţia vânătorului.
O altă ţară cu tradiţie în acest domeniu este Marea Britanie. Interesant este faptul că în Anglia porcul mistreţ a reapărut abia în 2003, la 300 de ani după extincţia sa completă. Purtătorul de cuvânt al „British Association of Shooting and Conservation” ne-a precizat că nu ştie nimic despre omul de afaceri Ion Ţiriac şi nici despre locul de vânătoare al acestuia. Din acest motiv, reprezentantul acestei asociaţii care încearcă să le arate vânătorilor cum trebuie să se comporte şi să acţioneze nu a putut comenta dacă au fost încălcate normele etice ale vânătorii.
Cu ce rămâne Ion Ţiriac din vânătoare
Dacă în Anglia, vânătorii pun presiune asupra autorităţilor pentru a li se oferi o cotă de vânat din cele mai puţin de 1.000 de exemplare libere, Ion Ţiriac nu dă semne că vrea să facă o afacere cu domeniul de la Balc. Până acum, miliardarul nu s-a arătat interesat de trofeu, iar carnea animalelor ucise a fost donată unor cămine pentru copii sau bătrâni. Asta, chiar în condiţiile în care pentru domeniul de la Balc, Ţiriac plăteşte un tarif de gestionare în valoare de 309.339 euro. Iar suprafaţa de 11.528 de hectare nu este uşor de întreţinut.
Legea autohtonă prevede că un proprietar de fond de vânătoare poate percepe un tarif minim situat între 250 şi 750 de euro străinilor care vin în ţară să împuşte un mistreţ. Mass-media susţine că la partida vânătoare din 2009 au fost împuşcaţi 210 mistreţi, ceea ce înseamnă că donând carnea, Ion Ţiriac ar fi renunţat la o sumă cuprinsă între 50 de mii şi 100 de mii de dolari. Legea permite proprietarilor de fonduri de vânătoare să încaseze 50 de euro pentru fiecare foc ratat. Pe piaţa liberă a vânatului, preţul pentru împuşcarea unui singur exemplar este mult mai mare. O companie din Canada organizează expediţii de vânătoare, iar preţul pentru împuşcarea unui exemplar variază de la 1.100 euro la 1.800 de euro. În Belarus, „Bel Hunt” pretinde fiecărui vânător o taxă de 1.000 de euro. Acestuia i se permire să deţină o carabină şi 300 de gloanţe. Trofeul ajunge să îl mai coste pe vânător alte 700 de euro în funcţie de mărimea exemplarului.
Cum omora mistreţi Ceauşescu
Tradiţia vânătorii este veche la Balc. Domeniul datează de pe vremea împărătesei austriece Maria Tereza. Nobilii ardeleni, ori din Viena sau din Budapesta veneau la vânătoare aici. Unii dintre ei practicau vânatul călare, alţii străbăteau pădurea pe jos. În perioada comunistă, aici veneau la vânătoare Ion Gheorghe Maurer şi Nicolae Ceauşescu. Unul dintre gonaşii din Almaşu Mare a prins ultimele partide de vânătoare organizate de dictatorul comunist. „Ceauşescu venea cu avionul până la Oradea. Acolo, Nicolae şi Elena Ceauşescu se urcau într-un tren special, cu care veneau până la Balc. Aici era o gară foarte frumoasă, care, între timp, a căzut în paragină. Elena Ceauşescu rămânea în tren, acolo şi dormea, şi numai Nicolae Ceauşescu mergea la vânătoare. Înainte, veneau securiştii, ca să păzească drumul, iar apoi venea el cu maşina până la castel. Oamenii din sat primeau câte o bulină albastră cu litera G de la gonaş şi mergeau să hăituiască mistreţii. Era diferit atunci, pentru că nu era sârmă deloc. Doar Tovarăşul avea voie să tragă. Restul vânătorilor nu trăgeau decât atunci când unul dintre mistreţii răniţi se întorcea spre gonaşiø spune săteanul, care nu a vrut să îşi dea numele, de teamă că, la anul, nu va mai fi chemat la vânătoare. Nicolae Ceauşescu nu vâna doar în Balc, ci şi în Ozd, judeţul Mureş, localitate cunoscută pentru efectivele mari de mistreţi.
Ilus Mago este una dintre sătencele unguroaice chemate să gătească pentru familia Ceauşescu. Ea spune că, în general, Nicolae Ceauşescu le ordona să pregătească mâncare din carnea mistreţilor vânaţi, dar soţii Ceauşescu nu dispreţuiau nici bucatele tradiţionale din zonă, cum ar fi lucskos-ul, ciorba de varză creaţă, sau gulaşul, tocana de cartofi şi de carne servită cu mămăliguţă. Pădurea Ozdului era declarată rezervaţie cinegetică încă din timpul primului conducător comunist al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Printre porci se găseau exemplare uriaşe, de sute de kilograme fiecare. Administratorii fondului de vânătoare interziseseră cu stricteţe uciderea lor de către localnici. Vânarea mistreţilor era un privilegiu rezervat Tovarăşului şi invitaţilor acestuia. Fostul îngrijitor al cabanei, Janos Mago, spune că, de pildă, în toamna anului 1988, Nicolae Ceauşescu şi prietenii săi au ucis, într-o singură după-amiază, 37 de mistreţi. Unii dintre ei erau atât de mari, spune Janos Mago, încât au fost târâţi în curtea cabanei de vânătoare din sat cu ajutorul cailor. Elena Ceauşescu admira masacrul din balconul prezidenţial. Doi dintre mistreţi au fost opriţi pentru masa vânătorilor, iar 35 au fost trimişi la Reghin, unde exista o fabrică de preparate vânătoreşti.
Au împuşcat mistreţii lui Ţiriac
Vânătoarea organizată de Ion Ţiriac în Balc a fost precedată de un scandal. Trei bărbaţi din Bihor, cu vârste cuprinse între 32 şi 53 de ani, au fost prinşi la braconaj pe domeniul privat de vânătoare. Unul este din Marghita, iar doi din comuna Boianu Mare. Ei au fost prinşi după ce au împuşcat un mistreţ cu o armă şi cu muniţie artizanală. Cei trei s-au ales cu dosare penale pentru braconaj şi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Mistreţii în cifre – În România, în 2009, existau 59.128 de mistreţi, o cotă de vânătoare de 16.600, dintre care au fost împuşcaţi 14.000.
