Intr-o singura zi 98 de elevi care sustineau probe scrise la bacalaureat au fost prinsi copiind si exclusi din examen. De la lucrarile de control din scoala, pana la examenele din facultate, elevii si studentii se dedulcesc din ce in ce mai des la o activitate care le asigura supravietuirea scolara, dar le dinamiteaza capacitatile intelectuale de mai tarziu: copiatul. Fie ca se face pe sub banca, cu fituici, fie cu dispozitive electronice demne de James Bond, copiatul nu are inca leac in Romania si nimeni nu se zbate sa gaseasca unul.
Specialistii cred ca solutia definitiva impotriva fraudarii educatiei este un sistem de evaluare care sa pretuiasca ascutimea mintii si creativitatea, nu memoria de elefant. Aceasta ar presupune insa profesori cu chef de munca, dedicati celor pe care ii instruiesc. "La noi, munca lor se masoara doar in raport cu cate ore le predau studentilor. Profesorii nu se straduiesc indeajuns sa construiasca examenele si sa-si dedice foarte mult timp cu studentii", spune profesorul universitar Adrian Miroiu.
Marile pedepse ar trebui rezervate profesorilor care ii tolereaza sau chiar ii incurajeaza: "si-au creat o microcultura de toleranta si de complicitate fata de astfel de comportamente. Uneori, ei promoveaza o falsa competitie, de genul elevii mei au luat note mai mari, si ii lasa sa copieze", spune fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea. Desi in tarile mai avansate copiatul se pedepseste cu exmatricularea, in Romania Ministerul Educatiei da dovada de o toleranta uluitoare. Justificarea ei oficiala se bazeaza pe o logica dubioasa: "Nu putem sa-i exmatriculam cand noi ne luptam cu abandonul scolar. Vrem sa aducem copiii la scoala, nu sa-i trimitem pe strada", sustine nonsalant Zvetlana Preoteasa, secretar de stat in Ministerul Educatiei. Impins la extrem, rationamentul oficialitatilor ar suna cam asa: "Copiati, copii, ca sa nu va lasati profesorii fara obiectul muncii!".
Multi elevi deprind tainele si placerile copiatului in scoala, cu fituica sau manualul pe sub banca, si le valorifica la bacalaureat, unde adesea pluseaza cu spaga pentru profesori, mascata sub numele de "fond de protocol". Desavarsirea vine in facultate, unde, pentru fraudarea examenelor, studentii au ajuns sa foloseasca aparatura care ar face sa paleasca de invidie orice serviciu secret. Nu poti sa-l condamni mereu pe cel care incearca, dar poti sa-l privesti chioras pe cel care tolereaza frauda: de la fosti ministri la profesori universitari, toti cad de acord ca este imposibil sa nu observi cand cineva "te copiaza". Sanctiunile anticopiat din educatie variaza de la scaderea notei, in scoli, la exmatriculari, in facultati. Rareori sunt de gasit insa cazurile cand acestea sunt aplicate. Chiar daca s-ar intampla, problema tot nu ar fi rezolvata. Din America pana in Europa Occidentala, generatiile xerox au fost starpite de mult prin preventie: curricule si sisteme de examinare care sa faca imposibil copiatul, prin individualizarea relatiei elev-profesor si prin testari care pun pret pe creativitatea si pe capacitatea de a jongla cu informatiile.
Dovada ca aceste metode au avut succes, dublate de un sistem de sanctiuni drastice (in America studentii prinsi copiind sunt exmatriculati pe viata), este reactia profesorului universitar Sorin Alexandrescu, dupa o experienta de 30 de ani la Universitatea din Amsterdam, Olanda: "In toti acesti ani, nu am prins pe nimeni copiind. Acolo problema nu exista. Este cu totul o alta etica, alt interes, alta mentalitate a studentilor. Nu spun ca nu se intampla, dar intreaga societate are alte repere, iar furtul intelectual este de neconceput".
Nu acelasi lucru il pot spune profesorii care inoata in sistemul educatiei romanesti. Ovidiu Pecican, profesor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes Bolyai din Cluj, crede ca una din cauzele perpetuarii fenomenului copiatului este modelul "sarmanului tocilar" promovat de scolile autohtone: "O persoana care exceleaza la toate materiile, nu numai la cea care ii place". In opinia lui Ovidiu Pecican, unii profesori sunt vinovati de raspandirea acestui fenomen pentru ca "vor ca studentii sa le reproduca materia si bibliografia lor". La Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, profesorul Ioan Bogdan Lefter spune ca se gasesc mereu, in sesiune, lucrari "care sunt evident copiate dupa anumite surse de istorie literara".
Din pacate, spune profesorul, sanctiunile in aceste cazuri sunt minime, pentru ca studentii care folosesc aceasta metoda nu sunt prinsi in flagrant: "nefiind prinsi in fapt, nu putem decat sa ii depunctam pentru lipsa de originalitate si, in consecinta, vor lua o nota mai mica". Cristian Pirvulescu, profesor la Facultatea de stiinte Politice din cadrul SNSPA, crede ca "studentii si elevii profita de context: daca se poate, copiaza, daca nu, nu". Secretar de stat pentru invatamantul preuniversitar in Ministerul Educatiei, Zvetlana Preoteasa a prins ea insasi in flagrant reprezentanti de seama ai "generatiei xerox". Cazul care a marcat-o cel mai mult: o maicuta care copia la examenul de teologie. "Fenomenul nu are o amploare chiar atat de mare, nu se copiaza in masa. Totusi, nu poti sustine ca romanul nu este tentat sa faca ceva sa iasa mai bine decat ar putea prin propriile cunostinte. Nici peste o mie de ani nu vom putea spune ca nu mai exista tentative de copiat, la orice examen", spune secretarul de stat.
De ce copiaza elevii si studentii, perpetuand astfel acest joc de-a "furatul caciulii de unul singur"? Un motiv il gaseste Cristian Pirvulescu: pentru o medie mai buna. "Sunt tentati sa copieze studentii foarte buni pentru a nu pierde locurile la buget care nu mai sunt fixe". El crede ca acesta este un obicei vechi, un produs al educatiei generalizate care pune accentul pe memorizare. Mircea Miclea, fost ministru si seful Comisiei Prezidentiale pentru Educatie, da vina pe sistem: "Elevii au o curricula obligatorie. Apoi, de exemplu, subiectele de bacalaureat sunt afisate pe internet si are loc o subminare a acestei curricule. De ce sa inveti la scoala, cand la bac trebuie sa stii doar anumite chestii? Copiezi la celelalte materii".
Pentru curatarea acestui sistem de educatie, in care elevii si studentii prefera sa copieze decat sa puna mana pe carte, este nevoie mai degraba de o schimbare la nivelul profesorilor si a modului in care sunt abordate subiectele de examen. Ioan Bogdan Lefter ne-a precizat ca "solutia nu este la nivel legislativ si nici la nivelul constiintei candidatilor care se vor plia pe oportunitati, ci in schimbarea modului de abordare a subiectelor, in sensul in care nu li se va mai cere memorare, ci capacitate de sinteza si creativitate". De aceeasi parere este si Cristian Pirvulescu, care crede ca "se poate combate acest fenomen printr-o revolutie a invatamantului, care sa nu mai puna accentul pe memorizare, ci pe creativitate, care nu poate fi copiata". Mircea Miclea vorbeste despre examenele de tip PISA, unde fraudarea este aproape imposibila: "Nu testeaza informatiile dobandite, ci capacitatea de a opera cu aceste cunostinte, iar asta nu ai cum s-o copiezi".
Profesorul de stiinte politice Adrian Miroiu arunca provocarea suprema: "Ai putea foarte bine sa organizezi examene unde nu poti copia nici cu cartile pe masa. In alte parti, evaluarea se face pe tot parcursul anului si presupune foarte multa munca. Daca fiecare student are o tema individuala, pe care trebuie sa o creeze, el nu poate copia". Ovidiu Pecican a inceput sa aplice acest "model american, care face ca distanta dintre curs si seminar sa fie mai mica, iar evaluarea este continua. Discutand mereu cu un student, care poate avea zile mai bune sau mai proaste, iti dai seama de evolutia lui". Pentru a atinge acest ideal, profesorii ar avea insa mult de furca, arata Adrian Miroiu: "Ar insemna mult mai multa munca din partea evaluatorilor. La noi, munca lor se masoara doar in raport cu cate ore le predau studentilor. Profesorii nu se straduiesc indeajuns sa construiasca examenele si sa-si dedice foarte mult timp studentilor". si Mircea Miclea considera ca profesorii au o problema: "si-au creat o microcultura de toleranta si de complicitate fata de astfel de comportamente. Uneori, ei promoveaza o falsa competitie, de genul «elevii mei au luat note mai mari», si ii lasa sa copieze. Este dezinteres, e o scadere a deontologiei lor profesionale".
REACTIE
»"A vorbi despre un fenomen fara date concrete inseamna o lipsa de consideratie pentru cadrele didactice din Romania care inteleg sa-si faca treaba, dar si o lipsa de consideratie pentru elevii care invata", ne-au pus la punct reprezentantii Ministerului Educatiei. Totusi, faptul ca asistam la un fenomen este demonstrat, indirect, chiar de secretarul de stat Zvetlana Preoteasa: "Am cerut, pentru prima data, profesorilor la bacalaureat sa dea o declaratie, pe propria raspundere, ca pot raspunde penal pentru faptele din timpul examenului". Ministerul Educatiei sustine ca, pentru a preveni copiatul, a creat norme si metodologie care sa le permita controale la examene si prinderea in flagrant. Totusi, "Ministerul Educatiei nu este un organism de ancheta, nu are parghii legislative precum DNA. Acolo unde este realizat un flagrant se aplica automat eliminarea elevului si deschiderea unei anchete asupra cadrelor didactice care ar fi putut favoriza acest fapt".
» Combatere
Fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, sustine ca "fiecare scoala are parghiile necesare sa-si ia masuri de precautie. Nu cred ca este nevoie de o initiativa legislativa. Este suficient ca regulamentul fiecarei universitati sa pre-vada sanctiuni drastice". Sanctiuni pentru copiatori exista: in facultati – exmatricularea sau pierderea examenului si refacerea intregului curs, de la inceputul anului; in scoli, mai blande – scaderea notei la purtare sau nota 1. Dar nu intotdeauna sunt aplicate. "Nu putem sa-i exmatriculam cand noi ne luptam cu abandonul scolar. Vrem sa aducem copiii la scoala, nu sa-i trimitem pe strada. Nu ai nici cum sa-i perchezitionezi, sa-i cauti prin buzunare sau sa le ridici fustele in cap", explica Zvetlana Preoteasa cu ce se confrunta invatamantul preuniversitar.
Andronescu da solutia adaptarii "contractului de studiu", pe care fiecare student il semneaza cu facultatea sa, unde ar putea fi specificate si interdictiile, si sanctiunile privind copiatul sau plagiatul. Adrian Miroiu vorbeste, referindu-se mai ales la metoda de copiere a referatelor si licentelor de pe internet, despre baze de date corelate intre universitati, care sa compare aceste lucrari. Secretarul de stat Zvetlana Preoteasa are si o solutie idealista: introducerea din clasele primare a orelor de cultura civica. "Trebuie educati de mici ca nu e bine sa trisezi, sa minti, sa furi. Treptat, in mintea lor se va dezvolta reflexul de a reactiona cand vad asa ceva." Cele mai mari sanctiuni Mircea Miclea le-ar da insa profesorilor care tolereaza sau incurajeaza copiatul: "Excluderea din invatamant, pentru ca persoana respectiva il invata pe elev frauda".
Scule pentru examene
Avizierele caminelor studentesti si stalpii de electricitate din campusuri sunt pline, in aceste zile, de oferte promotionale de "scule pentru examene": dispozitive care ajuta studentul slab pregatit sa treaca la limita examenele sau chiar sa le promoveze cu brio. Totul depinde de curajul si de sangele rece al fiecaruia. In categoria celor mai apreciate "scule pentru examene" intra microcastile fara fir si cele "bob de piper" (care costa in jur de 350-500 lei), "ochelarii handsfree", microfoanele-spion fara fir (200-300 lei), cerceii cu casca (100-150 lei) si, nu in ultimul rand, celebrele pixuri cu pasta invizibila, dotate cu lanterne cu raze ultraviolet (50-100 lei).
Toate tipurile de microcasti functioneaza cu ajutorul unor telefoane mobile si al unor amici care sa dicteze, de la distanta, raspunsurile corecte. Riscul de a fi depistat de catre examinator depinde, de multe ori, de lungimea parului examinatului. Astfel, vanzatorii de scule pentru examene apreciaza ca fetele sunt favorizate din acest punct de vedere, deoarece pot purta parul lung si infoiat. Pixurile cu pasta invizibila ajuta la "decriptarea" copiutelor (scrise acasa) in timpul examenelor. La lumina zilei, copiutele pot fi confundate cu niste ciorne virgine, insa aprinderea lanternei ultraviolet din pix dovedeste ca nu este asa. Examinatului i se releva, instantaneu, cele mai importante taine ale materiei pe care n-a avut chef s-o parcurga.
O oferta importanta de sisteme complexe de copiat la examene poate fi gasita si pe internet. Microcastile de 1 milimetru grosime, care se monteaza direct pe timpan, sunt in mare voga. Aceste microcasti, nedetectabile de profesorii supraveghetori, pot fi scoase din urechi numai cu ajutorul magnetului. Ele se pot conecta timp de 6 ore la orice tip de telefon mobil si chiar la un mp3 player pe care sunt inregistrate cursurile. Rivalitatea intre comerciantii de microcasti este atat de puternica incat nu lipsesc nici loviturile sub centura. Unii dintre ei, creatori ai castii speciale "Student", sustin ca adversarii vand casti neaprobate de Ministerul Sanatatii, care produc vibratii pe timpan. Spitalele au inregistrat multe cazuri de studenti care si-au provocat rani cu astfel de aparate.
