Marile platforme industriale, care pana nu demult ocupau cam o cincime din Bucuresti, se transforma in ritm alert in cartiere rezidentiale sau centre de afaceri.
Patronii fostelor intreprinderi comuniste prefera sa le mute in afara orasului sau pur si simplu sa le inchida si sa vanda terenurile acestora dezvoltatorilor imobiliari. Preturile tranzactiilor sunt uriase, avand in vedere faptul ca un teren in zona centrala costa, in medie, 2.000 de euro metrul patrat, iar in zona semicentrala – intre 700 si 1.500 de euro. Semanatoarea, fabrica de paine din Titan, Electrotehnica si Timpuri Noi sunt doar cateva exemple de foste intreprinderi in locul carora se construiesc acum ori se proiecteaza in viitorul apropiat noi cartiere de locuinte.
"Dumnezeu a facut ca terenul pe care-i fabrica sa coste acum 100 de milioane de euro! Nici nu ne-a trecut noua prin cap cand ne-am privatizat ca o sa vindem terenul. Vroiam doar sa salvam fabrica, sa avem unde munci", spune Adrian Breazu, presedintele Consiliului de Administratie al SC Timpuri Noi SA, cunoscutul producator de compresoare bucurestean. Interventia divina sau mai bine zis flerul de investitori al celor care in urma cu patru ani au pus la cale privatizarea fabricii bucurestene prin cumpararea actiunilor de catre salariati (PAS) a facut ca in prezent societatea sa faca una dintre cele mai bune afaceri imobiliare. Cele cinci hectare de teren ale fabricii, situate aproape de Piata Unirii, pe malul Dambovitei, vor fi vandute unui dezvoltator imobiliar. Timpuri Noi isi va continua activitatea, dar se va muta in comuna Jilava, acolo unde a achizitionat deja un hectar si jumatate pe care a platit un milion si jumatate de euro. Situatia de la Timpuri noi nu este singulara.
Terenuri scumpe, cumparatori de soi
Pana in anul 2000, potrivit companiilor de consultanta imobiliara, aproximativ 15-20% din suprafata Bucurestiului era ocupata de platforme industriale. Multe dintre terenurile pe care se afla societatile din Bucuresti sunt in zone foarte scumpe. In cartierele semicentrale, pretul pe metru patrat este cuprins intre 700 si 1.500 de euro, iar in zonele centrale acesta "sare" chiar si de 2.000 de euro. Fie ca au fost privatizate iar cumparatorii s-au multumit doar sa valorifice terenurile, fie societatile respective au preferat sa se mute in afara orasului, cumparand terenuri mai ieftine, fostele intreprinderi bucurestene au cam disparut din oras. Practic, acolo unde pana nu demult erau fabrici si uzine, in curand vor fi cartiere de locuit, spatii comerciale sau sedii de birouri. Printre cele mai recente tranzactii este si cea a Companiei Industriale Grivita (producator de autobuze, caroserii si remorci), care a vandut in aceasta luna firmei Bluerose Ro Corporation terenul de pe strada Clabucet, din nord-vestul Bucurestiului. Pretul celor 60.798 de metri patrati si al cladirilor aferente s-ar fi ridicat la 72,9 milioane de euro. Ziarul Financiar afirma ca pe acest teren se va dezvolta un proiect imobiliar cu o suprafata construita de 200 de mii de metri patrati, format din locuinte, spatii de birouri si spatii comerciale. O alta tranzactie proaspata este a terenului de 155 de mii de metri patrati apartinandu-i firmei Laromet (Baneasa), pentru care compania AFI Europe a semnat deja un precontract de vanzare-cumparare. Tranzactia este de 77,5 milioane de euro, iar pe teren se vor construi intre 4.000 si 5.000 de unitati de locuit, spatii comerciale si zone de recreere. AFI Europe mai detine in Bucuresti un teren in Pipera si un altul in apropierea Casei Poporului.
"Incepand de anul trecut, cei mai multi dezvoltatori de proiecte rezidentiale si de birouri si-au manifestat interesul pentru fostele platforme industriale. Printre intreprinderile care au devenit istorie sau sunt in curs de demolare sau "reorientare" si pe care s-au anuntat proiecte in viitor, putem enumera Semanatoarea, UMEB, Unirea, Titan Romsis, Electromagnetica, Timpuri Noi, Tricodava, Republica, Chimopar, Electrotehnica, IMGB, Romaero Baneasa, Rocar, Policolor, Laromet, Aversa", spune Adrian Ibichi, research coordinator la compania de consultanta imobiliara Coldwell Banker.
1.200 de apartamente in Sema Parc
Daca multe dintre proiectele anuntate sunt doar in stadiul de intentii, unele sunt deja in executie. "Sema Parc", de pe cheiul Dambovitei, aproape de centru, pe terenul care a apartinut fabricii Semanatoarea, are cea mai generoasa suprafata: 42 de hectare pe care vor fi construite 364 de mii de metri patrati de sedii de birouri, 1.200 de apartamente si complexuri comerciale. Alt proiect inceput ar fi cel din cartierul Titan, pe locul fostei fabrici de paine, unde Adama Holding construieste 800 de apartamente, sau in Militari, unde pe terenul Electrotehnicii (4,3 hectare) vor fi amenajate in total intre 1.200 si 1.500 de apartamente.
"Cine se gandea la teren in 2003?"
Adrian Breazu, presedintele CA de la Timpuri Noi, nu este de acord cu afirmatia ca a dat un adevarat tun imobiliar, asa cum spun dusmanii, dintre care cel mai inversunat pare a fi fostul director general al societatii, Ovidiu Bolboasa. Acesta a fost inlaturat de la conducerea fabricii in 2005 si mai detine in societate fix cinci actiuni, dar are procese pe rol cu Asociatia PAS (a salariatilor). "Lucrurile au stat cam asa: noi ne-am privatizat in 2003 cu bani imprumutati de la banca. La vremea respectiva, terenul era evaluat la 50 de dolari metrul patrat. Cine se gandea atunci la teren? Doar fabrica sa traiasca si sa nu intre pe mana vreunui investitor care sa o distruga, asta era dorinta noastra! De altfel, contractul de privatizare spunea ca trebuie sa platim pe actiunile (70%) cumparate 150 de mii de euro, trebuia sa facem investitii de un milion de euro, sa nu pastram tot personalul de 450 de oameni timp de cinci ani si sa achitam si o parte din datoriile societatii, care se ridicau cam la 5 milioane de euro. In anii urmatori, am avut si pierderi de vreo 2-3 milioane de euro, astfel ca in 2005, cand fostul director a fost inlaturat de la conducere, eram buni de plata cu vreo 10 milioane de euro. Stateam rau de tot: ni se taiasera curentul, gazele, conturile erau blocate. Au venit cei de la Triumf Construct sa ne dea 10 milioane de euro pe teren, vroiam sa-l vindem si sa ne mutam in afara orasului. Ieseam tanda pe manda, cum s-ar spune, nu scoteam nici un profit. Din fericire pentru noi, ei s-au intors, nu au mai vrut sa cumpere. Asa ca ne-am imprumutat de bani si am platit. Au venit cu bani de acasa si simpli angajati, cate 5 milioane doua sute de mii, si directorii, si sefii de sectie, fiecare in functie de actiunile pe care le-a avut. Eu, de pilda, care aveam 9%, am imprumutat de la banca patru miliarde (n.r. – lei vechi) si i-am adus in societate. Da’ nu toti au crezut ca va merge bine. Din cei 420 de angajati, doar 277 sunt acum actionari. Actiunile care atunci valorau 5 milioane de lei acum fac 200 de milioane de lei. asta-i tot marele business pe care l-am facut", povesteste Adrian Breazu. In prezent, Timpuri Noi este detinuta de Asociatia Salariatilor, cu 73,6%, SIF Muntenia, cu 22%, iar restul sunt actiuni tranzactionate pe bursa.
