Ultimul etaj al unei aripi a Casei Poporului. Plafonul sălii de şedinţe e din sticlă. Deasupra e doar cerul înnorat. În sală, cu apa plată şi cafeluţa-n faţă, o mână de parlamentari din toate partidele nu fac antecameră nici la Zeus, nici măcar la Che Guevara, ci se roagă direct lui Dumnezeu ca să scoată odată România din criză.
Deputatul Mircea Liubanovici: „Tată din Ceruri, identifică Tu acum în cadrul naţiunii române numărul de persoane după inima ta, astfel încât cu toţii să beneficiem de graţia Ta, de binecuvântarea Ta şi Tu să-Ţi întorci faţa din nou spre noi, să vindeci ţara aceasta, să ne scoţi din criza în care persistăm, să ne duci din nou la lumină pe cărarea Ta şi Cuvântul Tău să fie cel care să ghideze din nou acest popor. Ştim Doamne că vrăjmaşul nostru diavolul a făurit şi făureşte planuri împotriva României, împotriva spiritualităţii, împotriva moralităţii şi a oricărui domeniu care asigură stabilitate. Ridică România, ridică conducătorii, ridică Doamne guvernanţii şi parlamentarii şi fiecare persoană din ţara aceasta să fie ridicată Doamne înaintea Ta din puct de vedere moral, spiritual, economic Doamne şi material. Ridică Doamne bărbaţi destoinici care să stea înaintea Ta pentru naţiunea aceasta din orice confesiune. Adu Doamne unitate spirituală. Ne încredem Doamne că ne asculţi pentru că ai spus că orice vom cere în Numele Tău vei face pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Tine. Îţi mulţumim că ne-ai ascultat. Amin”.
Pentru o naţie care se declară în scripte creştină în proporţie de peste 80%, conceptul de „rugăciune pentru ţară şi pentru popor” n-ar trebui să mire pe nimeni. Însă e total pe dos. Preşedintele Grupului Ecumenic de Rugăciune din Parlament, deputatul PSD-ist Cristian Dumitrescu, a constatat cu tristeţe o alergie faţă de subiect printre aleşii seculari, aplecaţi îndeobşte spre cele lumeşti: „Mulţi ne privesc cu anumită distanţă. Zic că noi am venit în Parlament să facem legi, nu să facem morală”.
Grupul de rugăciune din Parlament funcţionează de 17 ani, dorindu-se a fi o structură informală şi prietenoasă: „Nu e grup politic, nu e comisie de specialitate, nu dăm avize, n-avem proceduri, n-avem conducere aleasă printr-un sistem unic, n-avem regulament, n-avem liste de prezenţă, n-avem nimic şi nici nu vreau aşa ceva, pentru că de-aia e grup ecumenic de rugăciune, să poţi discuta fără constrângeri. Discutăm despre teme de morală creştină şi de religie”.
Cruciadă împotriva otomanului Sever Voinescu
Deputaţii şi senatorii din grupul de rugăciune au dus câteva bătălii straşnice pe care le-au câştigat, cu parlamentarii seculari, promotori ai unor idei legislative cu tentă futuristă precum incestul are şi părţi plăcute, prostituţia cu chitanţier şi facturier şi homosexualitatea ca biodiversitate: „Noi legăm activitatea grupului nostru şi de activitatea uzuală care e aceea de parlamentar şi de om politic. Am invitat aici vicepreşedintele comisiei pentru dezbaterea codului penal şi am vorbit despre intenţia lor de a dezincrimina unele fapte sexuale. Era o mare lejeritate în tratarea acelui subiect în Parlament. Am avut o problemă cu incestul care nu se mai considera că este faptă penală după majorat, cu legalizarea prostituţiei şi cu presiunile internaţionale de instituţionalizare a uniunii între homosexuali. Vorbind cu colegii noştri de la comisia juridică am reuşit să le menţinem în statutul actual”.
O altă cruciadă au purtat-o împotriva unui intelectual băsescian pe care l-au făcut KO: „A încercat Sever Voinescu să introducă etica ca disciplină alternativă la religie. Bun, sigur, avem nevoie de etică, dar nu trebuie să se canibalizeze una cu alta. Şi atunci am argumentat, am vorbit eu cu Preafericitul, l-am invitat pe episcopul vicar care se ocupă de educaţie, a venit pe-aici şi-a explicat că nu e bine”.
Parlamentarii „înţeleg” postul
În ultima întâlnire din această sesiune parlamentară, membrii grupului de rugăciune au făcut şi un mic bilanţ al poticnirilor de peste an. Un deputat a abordat un subiect delicat pentru popor. E vorba de stomac: „E un lucru la care mă gândesc foarte mult atunci când îmi fac autocritica, fiindcă n-am reuşit cu adevărat nici eu să fiu un bun creştin, să ţin un post adevărat, să spun rugăciuni adevărate. Post înseamnă să dăm altora atunci când noi nu mâncăm, atunci când nu folosim bunătăţile acestei lumi, ori noi foarte greu facem aceste lucruri din păcate”. Preşedintele grupului, PSD-istul Cristian Dumitrescu a recunoscut că aceeaşi luptă o duce şi el: „Important e să credem în post chiar dacă nu-l ţinem sau nu suntem aşa de riguroşi cu el, dar credem în post, ceea ce este fundamental, faţă de ideea de a nu respecta ideea de post, de a nu accepta postul, ceea ce e şi mai grav, sau de a fi indiferent. Că nu putem, în sfârşit, fiecare e construit aşa cum este construit, dar cred că toţi cei care suntem în jurul acestei mese ştim ceea ce înseamnă postul şi încercăm, nu? Şi măcar suntem convinşi de valoarea şi de importanţa parcurgerii acestui ritual care e atât de important în biserica creştină. În rest suntem oameni, cu toate problemele noastre, inclusiv politice”. Deputatul PD-L Marius Dugulescu a constatat că pe parlamentari îi loveşte brusc sfioşenia atunci când trebuie să intre-n audienţă la Dumnezeu: „Eu dragi colegi deputaţi am stat să mă gândesc dacă în timp de un an şi jumătate ne-am rugat noi toţi. Suntem la grupul de rugăciune şi mulţi dintre noi nu ne-am rugat niciodată. Noi atunci când vorbim unul cu altul comunicăm. Tot aşa când vorbim cu Dumnezeu comunicăm şi cred că e important ca fiecare dintre noi să ne rugăm în cuvintele noastre aşa cum ştim noi”.
Ce au în comun moţiunea, Freud, Isus şi Marx?
Săptămânal grupul de rugăciune din Parlament abordează o temă creştină. La ultima întâlnire de dinainte de plecarea în vacanţă deputaţii au citit eseuri scrise de ei despre Petru şi Pavel, urmate de un dialog constructiv. Deputatul Niculae Mircovici de la Uniunea Bulgarilor din Banat a fost de-a dreptul savuros, lăsând grupul de rugăciune perplex: „Sigur, că după părerea mea un ateu este mai puţin vinovat în faţa lui Dumnezeu decât un pervers, pentru că ateul este cel care se exprimă, îşi exprimă un anume crez şi are totuşi un crez. Când mă gândesc la sfinţii apostoli Petru şi Pavel îmi aduc aminte meru de butada aceea care spunea un mare adevăr, dacă Dumnezeu nu există şi eu cred în El n-am pierdut nimic, dacă însă Dumnezeu există şi eu nu cred, am pierdut totul. Când mă gândesc la sfinţii apostoli îmi vine în minte poporul evreu şi stau şi mă gândesc la câteva din personalităţile pe care le-a dat şi ce au vrut să ne inspire ei. Şi îmi aduc aminte de Solomon, care spunea că cea mai importantă este mintea, mi-aduc aminte de Isus, care ne îndemna să credem că cel mai mult reprezintă inima, de sfântul Apostol Pavel, care spunea ‘quintesenţa este sufletul, de Freud, care tot ca evreu spunea ‘quintesenţa este sexul’ şi în sfârşit ajung la ceea ce am vrut să spun, la Einstein, care spunea tot ca evreu că totu-i relativ”.
Vizibil măcinat de-un of politic, deputatul s-a confesat apoi în faţa confraţilor de rugăciune: „Eu am votat moţiunea de cenzură. În noaptea în care am ajuns acasă la ora 23.00 şi la 2.00 AM mi-am terminat de citit mailurile de pe calculator, m-am culcat şi-n noaptea respectivă am fost vizitat. A intrat cineva fără voia mea, a pătruns în living, a lăsat în urmă o serie de lucruri de valoare care se găseau acolo şi n-a făcut nimic altceva decât să scoată portofelul soţiei din poşetă, aruncând pe gazonul din faţa uşii cei 300 de euro pe care-i avea ca să plătească o excursie. În schimb mi-a furat cele două telefoane. Altceva nimic. Probabil că între decizia mea de a vota moţiunea şi faptul că m-au călcat hoţii nu există nici o legătură şi sper să fie aşa, însă viaţa celor doi apostoli despre care am vorbit azi m-a îndemnat să greşesc şi să exprim ceea ce am exprimat. Oricum, vreau să vă spun că tot ceea ce v-am spus e perfect adevărat, iar gândul nu mi-a fost inspirat nici de Dumnezeu, nici chiar de mine la un moment dat, ci de toţi cei care au anchetat interesantul caz care s-a produs acolo”.
Preşedintele grupului de rugăciune l-a corectat: „Are dreptate vis-a-vis de ce credea Isus despre suflet şi despre inimă, dar a uitat că în zilele noastre poate cel mai actual, din păcate e un alt mare evreu pe nume Marx, care a zis că cel mai important este capitalul”.
Băsescu păşeşte pe valuri şi nu se scufundă
Înainte de rugăciunea de încheiere, preotul Vasile (trimis personal al Patriarhului) a rostit un citat de îmbărbătare: „Un pasaj foarte interesant este umblarea pe valuri. Sfântul Apostol Petru este invitat de Mântuitorul Isus Hristos să coboare din corabie şi să umble. Cred că după un an de zile ar trebui să avem curajul să călcăm pe mare. Că în momentul în care vom simţi că ne afundăm, Hristos ne întinde mâna şi ne trage la suprafaţă. Cred că asta e cel mai semnificativ.
Deputatul Cristian Dumitrescu a recunoscut că în timp ce-l auzea pe părintele grăind, a fost străfulgerat de un gând lumesc: „Când a zis că merge pe ape mă şi gândeam că-l văd pe Băsescu că merge pe ape şi se ţine la suprafaţă”.
