Dispariţia a şapte tablouri celebre dintr-un muzeu olandez, furt în urma căruia au fost arestaţi trei români, a preocupat intens presa internaţională. Dar, în timp ce la noi se glumea pe seama prostiei hoţilor, care nu ştiau cum se scrie numele lui Matisse, ziarele din Occident au încercat să afle cine stă, în realitate, în spatele unuia dintre cele mai mari jafuri din domeniu din ultimii ani.
Acţiune bine pregătită
Jurnaliştii olandezi au considerat încă de la început că românii nu aveau cum să acţioneze singuri, având în vedere precizia cu care au acţionat: jaful a fost realizat în două minute. “Furtul a fost bine organizat, realizat cu rapididate şi cu conştiinţa faptului că vor dispărea înainte de a sosi poliţia. Hoţii nu au acţionat la întîmplare, precum cei doi care au atacat Muzeul Van Gogh cu o scară, au spart un geam şi au luat cele mai apropiate picturi. Nu a fost nici opera unor bande din Balcani cu mitraliere, aşa cum s-a întîmplat în 2004 la Muzeul Munch”, declara un fost investigator al Scotland Yard, Charley Hill, pentru art-crime.blogspot.ro, un portal care s-a ocupat intens de caz. Fostul poliţist, precum şi un detectiv particular olandez specializat pe artă, au susţinut că, cel mai probabil, în spatele acţiunii s-ar afla o grupare irlandeză, Irish Traveller, condusă de Martin Cahill, care din anii ‘80 până în 2010 au dat mai multe lovituri similare în Europa. Speculaţiile au fost amplificate de faptul că unul dintre membrii găştii a locuit lângă Rotterdam.
Traficanţii de droguri, iubitori de artă
O altă teorie, lansată de un portal olandez, susţinea că jaful ar putea avea legătură cu o grupare de traficanţi de droguri din Anvers. Ipoteza a fost susţinută chiar şi de AFP, prin vocea lui Ton Cremers, fostul şef al securităţii de la Muzeul Rijks din Amsterdam. “Un ofiţer de poliţie m-a sunat şi mi-a explicat că furtul are legătură cu traficul de droguri”, a precizat expertul.
Acesta a declarat şi pentru cotidianul The Guardian a declarat că muzeul olandez de unde au dispărut tablourile este “o minunăţie de galerie”, dar “un coşmar în ceea ce priveşte protecţia”, în special din cauza modului cum este construit. “Dacă stai cu faţa spre geam, poţi vedea cu uşurinţă reflexia tablourilor din spatele tău. Asta îţi permite să planifici în detaliu un furt”, a precizat Ton Cremers.
La comandă sau nu?
Experţii vestici nu au căzut încă la o înţelegere dacă picturile celebre pentru care au fost arestaţi trei români au ajuns în casa unui colecţionar. Directorul casei de licitaţii Christie’s din Amsterdam, Jop Ubbens, nu excludea acest lucru, “caz în care vor atârna pe un tablou, undeva, şi nu le vom mai vedea niciodată”. Pe de altă parte, Christopher Marinello, directorul Registrului Lucrărilor de Artă Pierdute, care se ocupă cu descoperirea operelor furate, este sceptic. “Este greu de crezut că tablourile au fost furate la cererea unui colecţionar bogat, asta sună mai degrabă a scenariu de Hollywood”, a menţionat acesta, citat de ziarul britanic Daily Mail. Totuşi, acesta era convins că picturile vor fi recuperate repede, ceea ce până acum nu s-a întîmplat.
Un german a cerut recompensă pentru tablouri
Autorităţile germane au arestat, în martie, un bărbat suspectat că ar fi cerut proprietarului a şase dintre tablourile furate, Fundaţia Triton, recompensă pentru a înapoia picturile. Ulrich Bremer, procurorul şef în Koln, Germania, a anunţat că poliţia a arestat un bărbat german de 46 de ani, lângă Freiburg. Totuşi, acesta nu a dat detalii dacă germanul chiar avea lucrările sau doar a mers la cacialma. De asemenea, nu s-a menţionat suma cerută.
