Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că îl sfătuieşte pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, să se inspire din experienţa guvernelor anterioare în legătură cu modul de adoptare a proiectului privind graţierea.
„Eu l-aş sfătui să se inspire din experienţa înaintaşilor, adică din experienţa guvernelor precedente. Dacă e să se dea prin ordonanţă sau să se adopte proiecte de lege, asta e problema lor, dar e bine să se uite la experienţa înaintaşilor. Dacă s-a mai dat o graţiere prin ordo-nanţă, poate să dea. Dacă nu, nu ştiu dacă este bine. (…) Deocamdată, eu am văzut foarte mult scandal pe nişte intenţii. Am văzut şi o dezbatere publică şi eu zic să aşteptăm să vedem ce face Guvernul”, a precizat liderul social-democrat.
„România liberă“ a consultat cele mai recente legi ale grațierii date în România, în ultimii 23 de ani, găsind puncte comune între acestea, chiar dacă unul dintre actele normative în cauză fusese dat de Nicolae Ceaușescu.
Ultima grațiere a fost dată la 1 februarie 2002 și a fost consființită prin Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. Aceasta poartă semnătura actualului șef al Curții Constituționale, Valer Dorneanu, care la acea dată era președintele Camerei Deputaților. Actul normativ stabilea că deținuții condamnați la pedepse mai mici de cinci ani de închisoare vor fi grațiați, ca și minorii care au săvârșit fapte penale. “Articolul 1: Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instan-ţele de judecată. Articolul 2: Prevederile articolului 1 se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă. Articolul 3: Se înlătură măsura internării într-un centru de reeducare luată de către instanţele de judecată faţă de minorii care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală”, se arată în lege.
Articolul 4 este unul foarte consistent și arată căror categorii de infractori nu li se aplică măsura grațierii: “Prevederile art. 1 şi 2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvâr-şite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare”. De asemenea, nu beneficiază de grațieri o serie de condamnați pentru un număr de 60 de infracțiuni. De unele dintre aceste infracțiuni care nu se grațiază au fost acuzați și parlamentarii de azi: asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, deturnarea de fonduri, uzul de fals, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, primirea de foloase necuvenite, darea de mită, trafic de influență.
Printre infracțiunile care nu se grațiază regăsim: traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, neîndeplinirea cu ştiinţă a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, tâlhărie, ultraj, înșelăciune, furtul de autovehicule, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, violarea de domiciliu, infracţiunile de omor.
Bătaie pe furt
Legea a fost supusă, acum 15 ani, câteva luni dezbaterii publice. La 1 noiem-brie 2001, a existat o dispută foarte aprinsă în Camera Deputaților. Emil Boc a anunțat că Partidul Democrat nu va vota proiectul de lege din mai multe considerente. “Proiectul de lege nu este însoţit de nici un fel de măsuri de reintegrare socială a infractorilor eliberaţi. În acest context se pune întrebarea: cum va reuşi Guvernul Adrian Năstase să asigure reintegrarea socială a peste 9.000 de şomeri cu cazier, atâta vreme cât nu poate asigura locuri de muncă suficiente pentru şomerii fără cazier. Proiectul de lege va conduce la aglomerarea instanţelor judecătoreşti, întrucât, potrivit statisticilor judiciare, până la 25% din cei eliberaţi prin actul de graţiere se întorc în închisoare în primele 16-12 luni după -eliberare”, a precizat Emil Boc, potrivit stenogramelor, și a mai avertizat că legea are o aplicabilitate mult prea extinsă, solicitând, totdată, ministrului Justiției să retragă legea.
Lucian Bolcaș, pe atunci membru PRM, s-a plâns că inițiatorul legii a adus noi amendamente, un lucru pe care l-a considerat inacceptabil. Discuția s-a împotmolit atunci când s-a ajuns la dezbaterea privind grațierea furtului. Tudor Marcu (PRM, fratele lui Vadim) a menţionat, la rândul său: “Haideţi să cădem la mijloc şi să constatăm că, într-adevăr, nu e o joacă cu aceste furturi simple şi nu le privim pur şi simplu ca smulgerea sau, ştiu eu, -furtul unei batiste din buzunar. Dacă se dau 12 ani, deci sunt calificate, chiar de Codul Penal, -foarte -grave”.
Un argument în favoarea grațierii a fost aglomerarea instanțelor de judecată: “Vă rog să reţineţi că rolul instanţelor este atât de -aglomerat încât nu mai pot face faţă volumului de activitate. Vi s-a spus aici că se dau termene la Curtea Supremă de 6 luni. Inexact. Ultimul termen pe care l-am luat eu a fost de un an şi 6 luni, chiar doi ani. Nu se poate. Vă daţi seama ce se întâmplă la instanţele inferioare, dacă la Curtea Supremă s-a ajuns aici? Acesta este un alt argument pentru care legiuitorul înţelege să ierte de păcate, acum, anumite persoane pentru anumite fapte”, preciza deputatul PSDR Cornel Bădoiu.
Traficul de influență nu se grațiază
O altă lege a grațierii a fost dată în anul 1997 (Legea 133). Au fost grațiate pedepsele de până la doi ani. Condamnații cu pedepse de până în cinci ani au fost grațiați doar dacă au împlinit 60 de ani și dacă au copii până în 2 ani dar și femeile gravide. Au fost grațiați cu jumătate din pedeapsă cei care au primit între 2 și 5 ani de închisoare. De asemenea, au existat o serie de infracțiuni care nu se grațiau: viol, tâlhărie, furt, crimă, a dar și luarea și darea de mită, traficul de influență, deturnarea de fonduri.
Nea Nicu a sunat eliberarea
Nicolae Ceaușescu a dat o lege a grațierii în anul 1984. Decretul numărul 290 din 09.08.1984 privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse prevedea că se amnistiază infracțiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la trei ani inclusiv sau amendă. Se grațiau în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, cu o treime pedepsele cu închisoare între 5 și 8 ani și cu o cincime pedepsele cu închisoare între 8 și 10 ani.
Nu beneficiau de grațiere cei care au săvârșit infracțiuni de omor, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, tâlhărie, viol, infracțiuni contra avutului obștesc cu consecințe grave ori deosebit de grave, luare de mită, dare de mită, trafic de influență, ultraj cu violență și evadare.
Scenarii privind Codurile
Lideriul sentorilor PSD, Șerban Nicolae, a declarat la un post de televiziune că modificarile la Codul Penal și de Procedura Penală ar putea sa fie făcute prin Ordonanta de Urgență, în timp ce grațierea ar urma să facă obiectul unui proiect de lege. În cursul zilei de marți, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție au criticat intenția Guvernului de modificare a Codurilor penale prin Ordonanță de Urgență.
