Multi dintre romanii cu calificari inalte sunt convinsi ca Occidentul reprezinta singura cale pentru a se realiza profesional si material. Nu toata lumea este insa de acord cu aceasta teorie. Mii de specialisti din Romania s-au orientat catre China comunista pentru a-si atinge scopurile. Indiferent ca lucreaza in companii locale sau multinationale, din domenii precum telecomunicatii, constructii navale, transporturi sau brokeraj, majoritatea romanilor ocupa functii de raspundere si sunt bine platiti. Romania libera a stat de vorba cu cativa dintre cei care muncesc in China. Ei spun ca au facut un pas important in cariera o data cu acceptarea unei slujbe in aceasta tara, unii fiind chiar hotarati sa se stabileasca acolo.
Multi dintre specialistii romani din diferite domenii considera probabil ca tarile din vestul Europei sau SUA reprezinta singurele locuri din lume in care se pot realiza profesional si material. In ultimul timp insa, din ce in ce mai multi conationali cu inalta calificare isi cauta rostul in viata in cealalta parte a planetei, atat din punct de vedere geografic, cat si politic.
In China comunista lucreaza in acest moment cateva mii de romani care fac performanta in domenii precum telecomunicatiile, constructiile navale, transporturile si chiar brokerajul.
Romanii sunt imprastiati in toata China, in special in orasele dezvoltate, cum ar fi Shanghai, Shenzhen si Beijing, si muncesc atat pentru companii locale, cat si pentru multinationale care si-au deschis filiale in aceasta tara. Romania libera a stat de vorba cu cativa dintre acestia si a aflat care sunt avantajele unui loc de munca in China, cat de grea este perioada de adaptare si cum se vede criza economica de la celalalt capat al lumii.
"Ma simt mult mai bine in China decat in Romania"
Paul are 30 de ani si lucreaza in cea mai mare companie de telecomunicatii din China. Au trecut mai bine de trei ani de cand reprezentantii acestei firme l-au cautat si i-au propus o slujba la 8.000 de kilometri departare de Romania. "Nu aveam nici cea mai vaga idee despre cum este sa muncesti in China. Pe atunci lucram la o companie americana care avea un sediu in Europa. Chinezii mi-au gasit CV-ul pe internet, m-au contactat si mi-au propus slujba. Am acceptat-o pe loc. Acum locuiesc in Shenzhen (n.r. – oras cu 5 milioane de locuitori din sudul Chinei, aproape de Hong Kong), dar am un birou si in Shanghai. Eu sunt manager la Departamentul de vanzari aparatura pentru telecomunicatii 3G. Compania noastra este foarte mare, are aproximativ 100 de mii de angajati, din care multi sunt straini", povesteste Paul. Tanarul, originar din Deva, spune ca la sosirea in China cele mai mari probleme de adaptare le-a avut din cauza climei, caracterizata prin temperaturi de peste 30 de grade in cea mai mare parte a anului, si a umiditatii excesive din aer. "Mancarea a fost o alta problema, pentru ca, in bucataria chinezeasca, alimentele sunt de regula foarte condimentate; in loc de paine, trebuie sa te multumesti cu orez, si in loc de cafea exista doar ceai. Apoi, am avut probleme de adaptare din cauza comunicarii. Acum ma descurc, dar la inceput a fost greu, pentru ca oamenii de pe strada nu vorbesc engleza, iar limba lor este… total diferita", explica Paul. Din punct de vedere financiar, romanul nu are motive sa se planga. Spune ca este platit la fel de bine ca intr-o companie occidentala, in timp ce cheltuielile cotidiene sunt mult mai mici. "Mancarea este ieftina chiar si in marile orase. Daca mergi intr-un restaurant mediu, poti manca bine cu 4-5 euro. La un restaurant mai modest, o masa te costa cam un euro si jumatate, iar daca mergi intr-un loc select platesti cel mult 10-15 euro", mai spune ardeleanul. In ciuda crizei economice care i-a lovit si tara adoptiva, Paul este optimist in ceea ce priveste viitorul sau profesional. "Vreau sa-mi vad de cariera aici. Daca lucrurile merg bine, ma stabilesc definitiv in China. Am si o prietena chinezoaica si pana acum sunt multumit de cum evolueaza viata mea. De altfel, pot spune ca in acest moment ma simt mult mai bine in China decat in Romania", mai spune Paul.
Grupul navalistilor romani din Jiangsu
Un alt domeniu in care s-ar putea spune ca exista cerere de forta de munca cu o inalta calificare este constructia de nave. Potrivit Clarkson Plc, cea mai mare companie de brokeraj din domeniu, China a devenit in urma cu doi ani lider mondial in acest domeniu, cu un portofoliu de comenzi pe 2007 de 103,6 milioane tdw, depasind astfel Coreea de Sud. Cresterea acestei industrii a atras, cum era si firesc, si multi specialisti din Europa. Pe santierul naval Jiangsu New Yangzi Shipbuilding am descoperit nu mai putin de noua inspectori romani care supravegheaza lucrarile de la navele care se construiesc aici, dar e posibil ca numarul acestora sa fie mult mai mare. santierul din Jianyin, provincia Jiangsu (situata in estul Chinei, aproape de Shanghai), apartine unei firme chinezesti cu aproximativ 10 mii de angajati, care face vapoare pentru armatori din toata lumea. Romanii au fost angajati, in general, de proprietarii navelor, care vor sa aiba o garantie ca lucrarile sunt de calitate si ca nu vor avea probleme dupa ce preiau vapoarele. "Eu sunt inspector de corp nava. Practic, fac ultima verificare: inainte de sudare, dupa sudare, absolut la orice etapa de fabricatie trebuie sa-mi pun semnatura ca reprezentant al proprietarului", spune Ion, unul dintre romanii care lucreaza la Jiangsu si care reprezinta societatea Rickmers din Germania, unul dintre cei mai importanti armatori din lume. Romanul spune ca a venit sa lucreze in China fiind tentat de oferta financiara primita si ca, in acest moment, nu-i pare deloc rau ca a facut acest pas in cariera profesionala. "In afara de caldura si umiditatea mari – am avut de multe ori senzatii de lesin din cauza temperaturilor ridicate –, nu sunt lucruri de care sa ma plang. Chiar daca este un stat comunist, nu prea se vede acest lucru. Chinezii au drumuri foarte bune, construiesc probabil 1.000 kilometri de autostrada pe an, au poduri senzationale si zgarie-nori, vad multe masini luxoase in jur, cluburi si baruri. Este ca in Europa. Cu siguranta o fi si multa saracie, dar nu este la vedere", povesteste Ion, care mai spune ca, in ciuda salariilor lunare de peste 4.000 de euro, romanii sunt in acest moment cei mai ieftini europeni care lucreaza pe santierul din Jiangsu. "Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem cautati in acest domeniu. Chiar si polonezii castiga cu 10-20% mai mult, iar in ceea ce-i priveste pe nemti sau italieni, probabil ca salariile lor sunt duble. Angajatii chinezi de calificare joasa au salarii mici, probabil mai putin de 100 de euro pe luna. De altfel, statul chinez nu prea acorda usor permise de munca pentru straini, dar in anumite situatii nu au cum sa se opuna. Noi reprezentam aici, pe santier, interesele armatorilor straini, care prefera sa lucreze cu noi decat sa angajeze chinezi", mai spune Ion. O parere similara are si Ovidiu, un alt roman care lucreaza pe santierul din Jiangsu. "Chinezii sunt la pamant cu calitatea lucrarilor. In Europa, un muncitor stie ce inseamna un standard de calitate si-l respecta. Aici, trebuie sa-i controlam la tot pasul. Pe santier sunt adusi oameni care pana acum patru-cinci ani cultivau orez. Acum sunt pusi sa faca vapoare. Cred ca China ar trebui sa investeasca mai mult in pregatirea oamenilor", spune navalistul. Ovidiu are 46 de ani si a ajuns in Jiangsu in urma cu sase luni, cu o viza turistica pe care si-a prelungit-o ulterior pentru o perioada de un an. Romanul vrea sa ramana cat mai mult in China. "Experienta de aici este o buna recomandare in aceasta meserie. Daca cineva lucreaza aici pentru o companie straina si se descurca, cu siguranta nu va avea nici o problema pe un santier din Europa", spune Ovidiu, referindu-se la tehnologiile mai avansate folosite in Vest si care au menirea de a usura munca. "Chinezii de pe acest santier nu sunt capabili sa foloseasca programele de calculator pentru design care au aparut in ultimul timp. Sa-ti mai dau un alt exemplu: nu au aspiratoare industriale de praf. Pun 100 de chinezi mici, cu pensule, sa faca curat pe vapoare dupa fiecare etapa constructiva", explica si Ion. Cei doi romani spun ca au ajuns sa se inteleaga bine cu chinezii, chiar daca uneori sunt nevoiti sa-i puna sa refaca anumite lucrari. "Cred ca au un respect mai mare pentru romani decat pentru alti straini. Nu stiu de ce, probabil sunt reminiscente de pe vremea tovarasului", crede Ovidiu.
Oficial
"Cei mai multi romani din China au pregatire superioara"
Nu exista in acest moment o evidenta exacta a romanilor care muncesc in China, dupa cum ne-au explicat atat reprezentantii diplomatici ai Chinei in Romania, cat si ambasada noastra de la Beijing. "Probabil sunt intre o mie si doua mii de persoane, nu stim exact", ne-a spus un angajat al Sectiei consulare de la Ambasada Chinei. "In prezent, majoritatea cetatenilor romani care lucreaza in China au pregatire superioara si activeaza in domenii ca transporturile, marketingul, logistica si brokerajul, fiind mai numerosi in zonele de coasta, in orase ca Shanghai si Shenzhen. Este greu de estimat o cifra exacta referitoare la numarul acestora, mai ales ca nu exista nici o reglementare prin care fiecare cetatean roman care intra pe teritoriul R.P. Chineze sa se inregistreze la ambasada sau la consulatele noastre de la Shanghai si Hong Kong", ne-a transmis Bogdan Fotin, secretar I in cadrul Ambasadei Romaniei la Beijing. De altfel, este dificil sa afli cati romani muncesc efectiv in cea mai populata tara de pe planeta, in conditiile in care majoritatea au ajuns acolo cu vize turistice sau de business.
4.000 de euro este salariul minim al unui roman care lucreaza la Jiangsu.
Chinezii mi-au gasit CV-ul pe internet, m-au contactat si mi-au propus slujba. Am acceptat-o pe loc.
Paul, specialist in telecomunicatii 3G
