» Periculos de aproape de Occident, Cehoslovacia (federatia care, la 1 ianuarie 1993, s-a separat pasnic in Republica Ceha si Slovacia) a avut statutul de "vitrina a socialismului" si un nivel de trai superior celui din majoritatea tarilor comuniste, incomparabil cu cel din Romania anilor ‘80. si aici insa, varietatea produselor era mult mai mica decat in statele capitaliste, ceea ce a facut ca, dupa caderea comunismului, si cehii sa fie cuprinsi de pasiunea cumparaturilor, numarul mare de mall–uri construite in ultimii ani (cele mai multe pe cap de locuitor din Europa Centrala si de Est, sustin unii) fiind cea mai clara dovada. In etalarea individualismului regasit si a prosperitatii, cehii, cu o formatie mai discreta, au fost depasiti chiar la ei acasa de noii imbogatiti rusi, care s-au intrecut in achizitionarea de proprietati si hoteluri la Karlovy Vary si in alte statiuni, dar si in Praga. Nu au lipsit insa scandalurile de coruptie sau scandalurile, in general, si cu eroi autohtoni.
Cehii care aveau masina inainte de 1989 erau, in cele mai multe cazuri, proprietari de Skoda. Se purtau pantofii Botas si ceasurile Prim, se gatea in cuptoare Remoska, se spala cu sapunul Cerb si se mesteca guma Pedro, isi amintea autoarea unei analize publicate pe site–ul postului ceh Radio 7, Radio Praga.
Skoda este una dintre putinele marci traditionale care au supravietuit cu succes dupa caderea comunismului. Dar, recent, constatand interesul consumatorilor, companiile au reintrodus in fabricatie unele dintre vechile produse. Astfel, au reaparut tractoarele Zetor, iar compania chimica Setuza a reinceput sa fabrice sapunul sau cafeniu, avand ca emblema un cerb, cu o traditie de 150 de ani in Cehia. O alta poveste de succes este cea a variantei cehe de coca–cola, Kofola, a carei productie a inceput in anii ‘60, ca alternativa la bauturile occidentale, care nu se gaseau pe piata. Kofola este, in prezent, al treilea producator de bauturi racoritoare din Cehia, iar recent s-a extins si in Polonia. si producatorul de autovehicule Tatra si-a marit productia in ultimii ani, in special datorita comenzilor venite din partea armatei. Iar motociclistii nostalgici au avut bucuria de a revedea pe soselele din Cehia legendara Jawa Pionyr. Specialistii explica succesul acestor marci prin "asimilarea" lor cu "argintaria sau bijuteriile de familie", incarcatura simbolica datorita careia reusesc sa faca fata competitiei cu produsele nou intrate pe piata, chiar daca acestea sunt superioare calitativ. Ar fi vorba despre o nostalgie nu atat fata de un regim de care prea putini erau satisfacuti, cat fata de o parte din viata.
Uniformizarea impusa de socialism, dar si pretul mare al imbracamintei au generat si in Cehia ceea ce un britanic, Sean Hanley, care a locuit in anii ‘90 in aceasta tara, a numit intr-un articol "cultura treningului". Aceasta nu a impiedicat firme ca Pierre Cardin, Roberto Cavalli, Dolce & Gabana, Versace ori Swatch sa se impuna in Cehia, un bulevard din Praga atragandu-si supranumele de "strada Prada", datorita abundentei de boutique–uri de firma.
Ultimii doi ani au fost "anii de varf" ai expansiunii mallurilor in Praga, sase fiind deschise in 2007 (printre care si cel mai mare din Cehia, Palladium, cu 170 de magazine), iar in 2008 fiind programata inaugurarea altor 12. Incepe sa se constate insa o scadere a interesului cumparatorilor, drept care dezvoltatorii imobiliari se gandesc deja la alte variante de exploatare a cladirilor sau la alte zone potentiale de constructie, in afara capitalei.
Sondajele arata ca tot mai multi cehi prefera "expeditiilor de shopping" la mall iesirile in natura, cu familia sau prietenii. O alta tentatie, mai ales pentru tinerii praghezi, dar nu numai, este clubul de dans Karlovy Lazne, cel mai mare din Europa Centrala, care ocupa cele cinci etaje ale unei cladiri de la sfarsitul secolului XIV–inceputul secolului XV, pastrand mozaicurile originale si baile in stil roman, amenajate ca ringuri de dans. In fata clubului se formeaza cozi imense, mai ales in weekenduri.
» Locurile la gradinite
si cehii au probleme cu gasirea unui loc la gradinita, pentru ca reglementarile extrem de riguroase in materie de igiena ingreuneaza deschiderea de noi institutii de acest gen, mai ales particulare. De exemplu, aerisirea toaletelor trebuie asigurata fara a se face curent si fara a deschide ferestrele. Camerele trebuie sa aiba lumina, sa fie aerisite si sa asigure suficient spatiu individual. Reglementarile privind exteriorul gradinitelor prevad un spatiu de 30 metri patrati pentru fiecare copil. In schimb, numeroase gradinite deja in functiune cer si obtin derogari de la aceste reglementari privind igiena, invocand numarul mare de cereri de inscriere. Pentru a ocoli aceste reglementari, unele institutii declara alt statut decat cel de gradinita, de exemplu "centru pentru invatarea limbilor straine" sau "centru de ingrijire pentru copii pe timp de zi", in aceste cazuri nefiind posibila insa obtinerea de sprijin pentru dotari din partea Ministerului Educatiei. Reglementarile de igiena, dintre care unele sunt considerate excesive, sunt imposibil de respectat in unele gradinite si scoli din mediul rural, nu toate comunitatile avand fonduri suficiente pentru reamenajarile si dotarile necesare.
» Cheltuieli
Statisticile arata ca pentru majoritatea categoriilor de produse nivelul de cheltuieli al cehilor se apropie de media europeana. Astfel, in 2005, procentajul de cheltuieli era de 17,2% pentru alimente (12,7% media UE), imbracaminte si incaltaminte 5% (6% media UE), cheltuieli legate de locuinta (chirie, intretinere, energie etc.) 21,8% (21,4% media UE), bunuri de folosinta indelungata si servicii 5,2% (6,6% media UE), transport 10,7% (media UE 13,4%), cultura si recreere 11,8% (media UE 9,6%), educatie 0,6% (1% media UE), restaurante si hoteluri 6,8% (9% media UE). Tot in 2005, cehii petreceau in fata televizorului, in medie, 216 minute pe zi, iar media de navigare pe internet a fost de 230 de minute pe zi, 19% din locuinte avand acces la internet, 5% chiar broadband. Principalul motiv de ingrijorare pentru cehi era in 2005 sanatatea, 56% dintre participantii la un sondaj indicand aceasta preocupare (depasiti de vecinii lor unguri, la care procentajul a fost de 63%). Cehii nu au intrat insa in topul primelor zece natiuni preocupate de siguranta locului de munca, condus de unguri (61%).
» Crima la comanda
Unul dintre scandalurile care au tinut primele pagini ale ziarelor este cel in care a fost implicat un fost oficial de rang inalt din Ministerul de Externe ceh, Karel Srba. Dupa ce si-a pierdut postul din cauza acuzatiilor de coruptie aduse de jurnalista de investigatii Sabina Slonkova, Srba a vrut sa se razbune si a angajat un asasin platit ca sa scape de sursa dezvaluirilor. Acesta ar fi trebuit sa o ucida pe Slonkova folosindu-se de un dispozitiv explozibil. Asasinul platit nu a mers insa pana la capat si, la 22 iulie 2002, cu cateva zile inainte ca planificata crima sa aiba loc, s-a autodenuntat. Srba a fost arestat, in locuinta sa gasindu-se aproape un milion de dolari. Mai recent, fostul vicepremier Jiri Cunek a demisionat in 2007, dupa ce a fost acuzat ca la sfarsitul anilor ‘90 a ridicat ajutoare sociale si pentru locuinta, desi avea in banca un cont de 130.000 de euro. Cunek a sustinut ca nu a stiut ca trebuie sa isi declare si contul de economii ca venit.
