La 20 de ani dupa schimbarea de regim, Republica Ceha se numara, inca, printre tarile europene cu aer prea poluat, desi pe plan mondial, tara se plaseaza pe un loc mai bun. La mijlocul anilor ’90, Cehoslovacia detinea recordul mondial la emisiile industriale de bioxid de carbon. Deja in anii ’80, cehoslovacii au introdus un program antipoluare, iar Occidentul a oferit o suma uriasa pentru stimularea reformelor in domeniul conservarii mediului, dar "patria socialista" avea nevoie de realizari economice si marile uzine poluatoare nu au fost inchise.
40 la suta din locuitorii oraselor mari din Cehia se plang de poluarea sonora, dar 8 din 10 locuitori ai tarii traiesc in case legate de sisteme de canalizare, iar 94 la suta din apele reziduale colectate de aceste sisteme de canalizare sunt purificate in statii de epurare, inainte de a fi deversate in cursuri de apa.
» Criza economica globala a afectat puternic Cehia nu doar ca mare producatoare de automobile, ci si din cauza faptului ca firmele, majoritatea chineze, care prelucreaza gunoiul menajer presortat colectat in tarile UE, transformand deseurile in asa-numitele "materii prime secundare", si-au intrerupt, la randul lor, activitatea, tot din cauza crizei. O criza care loveste astfel din plin: deseurile sortate trebuie depozitate pe termen lung, dar sunt afectate si eforturile de economisire a surselor de energie nereinnoibile, utilizate la fabricarea sticlei, maselor plastice, hartiei si metalelor. Reprezentantul Cehiei in Consiliul UE pentru Protectia Mediului a propus ca tarile Uniunii sa se bizuie mai mult pe capacitati de productie proprii pentru procesarea acestor materiale. Aceasta nu este insa, nici pe departe, singura problema a Cehiei in sfera protectiei mediului.
Am intrat prima data pe teritoriul Republicii Cehe in mai 1995. Veneam din Statele Unite, zona Washingon D.C. si locuisem doua luni in Germania, la München. De indata ce autocarul in care calatoream a trecut granita de vest a tarii, unde aveam sa traiesc un deceniu, am avut un soc vizual, urmat de unul respiratoriu: verdele uniform al campiilor germane a fost inlocuit subit de cenusiul preponderent al terenurilor agricole nelucrate. Zidurile caselor darapanate erau acoperite de funingine, iar aerul, dupa cativa kilometri de drum, devenise greu de respirat.
Pe masura ce ne apropiam de Praga, privelistea s-a imbunatatit, verdele vegetal a reaparut (chiar daca nu peste tot unde s-ar fi cuvenit sa fie), zidurile erau ceva mai albe, iar aerul era ceva mai respirabil. La Praga, calitatea aerului s-a inrautatit din nou, pentru ca hornurile multor case inca pompau funingine (era o primavara friguroasa), iar detectorul personal de poluare, fiul meu, care avea 3 ani si traise pana atunci numai in orase nepoluate, mi-a semnalizat, prompt, schimbarea, umplandu-se de eruptii.
La 20 de ani dupa schimbarea de regim, Republica Ceha se numara, inca, printre tarile europene cu aerul cel mai poluat, raportat la populatie. Pe plan mondial, tara se plaseaza insa pe un loc satisfacator – intr-atat, incat a fost in masura sa "vanda" Japoniei aer mai putin poluat decat cel din insulele nipone, contra sumei de 170 milioane de euro – si planuieste sa continue schimburile de acest fel, facute posibile de reglementarile internationale si de nivelul de poluare atmosferica permis la un moment calendaristic dat. Poluarea aerului din Cehia este sub limita permisa, iar cea a aerului Japoniei este cu mult deasupra acestei limite. Pentru ca Japonia sa nu fie amendata, guvernul de la Tokyo este nevoit sa cumpere, pe bani grei (dar mai putini decat ar trebui sa cheltuiasca pentru a-si curata suficient aerul), asa-numitele "credite de poluare", in conformitate cu prevederile protocolului de la Kyoto.
Putina istorie murdara, in cifre
Cu toate ca in Republica Ceha poluarea este in descrestere vizibila, aceasta tara continua sa sufere de poluarea aerului, apei si solului, cauzata de activitatea industriala, de minerit si de agricultura. Pe la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut, Cehia detinea recordul mondial la emisiile industriale de bioxid de carbon, cu 135,6 milioane de tone pe an, adica 13,04 tone pe cap de locuitor. Asemeni aerului Slovaciei, cel al Cehiei a fost poluat de bioxidul de sulf rezultat, in cea mai mare parte, din utilizarea lignitului ca sursa de energie in fosta Cehoslovacie. Nivelul poluarii cu bioxid de sulf era, in Cehoslovacia, cel mai ridicat din Europa. Deja in ultima parte a anilor ‘80, cehoslovacii au introdus un program antipoluare, iar tarile occidentale au oferit atunci un miliard de dolari pentru stimularea reformelor in domeniul conservarii mediului. Cum "patria socialista" avea nevoie de mari realizari economice, marile uzine poluatoare nu au fost inchise.
Intre 1995 si 2004, am fost martorul unei treptate ameliorari a poluarii aerului, apei, padurilor si oraselor din Republica Ceha. In privinta curateniei din localitati si de pe sosele, situatia nu avea cum sa se imbunatateasca, pentru ca cehii au incercat sa isi pastreze habitatul curat indiferent de greutatile prin care au trecut din cauza regimului comunist sau a tranzitiei la economia de piata. De exemplu, pe strada nu am vazut (aproape) niciodata hartii aruncate pe jos sau excremente de caine. Ce-i drept, nu am intalnit nici caini "comunitari". Tot asa, nu m-am lovit (aproape) niciodata, in Cehia, de poluarea sonora atat de prezenta in marile orase din Romania, dar atat de neglijata si tolerata. A fost experienta mea personala, dar puteti citi, intr-un paragraf viitor, ca nu toata lumea este la fel de surda la acest fenomen. Cat despre "marea noutate" (la noi) a sortarii gunoiului menajer, in Cehia acest lucru se face de peste un deceniu, iar oamenii chiar respecta reglementarile stabilite de primarii. E adevarat si ca marile containere colorate in functie de natura gunoiului sunt amplasate "strategic" intre blocuri sau langa carosabil, dar nu foarte aproape de strada, deci nu polueaza vizual mediul urban.
Orbitor, solutia ceha
Republica Ceha este una dintre putinele tari membre in OCDE care dispune, din 2002, de o legislatie privind poluarea atmosferei cu lumina. Este vorba despre o lege care interzice amplasarea unor corpuri de iluminat (in sens larg) care sa isi proiecteze lumina in alta parte decat sunt presupuse sa o faca – de exemplu, becurile folosite pentru iluminatul stradal nu au voie sa isi trimita razele in sus. Adoptarea acestei legi a fost o veste buna pentru astronomi, dar nu numai pentru ei. Pe langa risipa de energie electrica, felinarele ale caror becuri nu sunt ecranate pentru a nu se risipi in sus creeaza disconfort vizual, din cauza fenomenului de orbire.
Cand am scris ca poluarea sonora nu este, in Cehia, un fenomen ingrijorator, nu am vrut sa induc in eroare pe nimeni, doar am judecat comparativ cu situatia de la Bucuresti, mai ales in zonele centrale. Din perspectiva a 40 la suta din locuitorii oraselor mari din Cehia, decibelii strazii sunt totusi prea multi la numar. Turistii si cehii care trec prin zonele afectate doar in drum spre locul de munca nu mai aud acest zgomot, s-au obisnuit cu el. Pentru riverani insa, poluarea sonora duce la grave probleme de sanatate – dureri de cap, insomnie si imunitate scazuta. Conformandu-se unei directive europene, Ministerul Sanatatii din Republica Ceha intocmeste o harta a poluarii sonore – un proiect pe baza caruia vor fi decise si masurile vizand combaterea acestei probleme. A fost masurat zgomotul in proximitatea arterelor aglomerate, a soselelor, cailor ferate si aeroporturilor. Printre solutiile propuse se numara, in afara inlocuirii materialului rulant al transportului in comun cu vehicule mai silentioase, ridicarea unor bariere fizice impotriva propagarii zgomotului sau subventionarea instalarii de geam termopan triplu de catre cetatenii expusi la poluarea sonora.
Lupta cu ploaia acida, o preocupare de baza
In vremurile comuniste, una dintre cele mai grave si mai vizibile probleme ecologice ale tarilor din centrul si estul Europei erau ploile acide. Cu cativa ani inaintea "Revolutiei de Catifea" de la Praga, care l-a propulsat pe faimosul disident Vaclav Havel la Palatul Prezidential, iar Cehia (pe-atunci inca parte a Cehoslovaciei) a plasat-o pe traiectoria care a purtat-o pana in Uniunea Europeana, articolul principal si coperta prestigioasei reviste American Geographic au fost consacrate ravagiilor facute de ploile acide in padurile cehesti din apropierea granitelor cu Germania Rasariteana si Polonia, o regiune supranumita atunci "Triunghiul Negru". Flagelul, care a ucis mii de hectare de padure, dar in acelasi timp a deteriorat zidurile multor monumente de arhitectura, a fost cauzat de poluarea industriala generata de fabricile din zona si de peste granita, a fost favorizat si de directia dominanta a vanturilor in acea parte a Europei. Dupa prabusirea regimului comunist, noile politici economice si de mediu au avut drept rezultat ameliorarea treptata a situatiei. Ploile acide nu au disparut cu totul, dar problema a fost adusa sub control. Padurile total compromise au fost defrisate si replantate, iar alte zone impadurite afectate au fost salvate in ultimul moment. In ultimii cativa ani, in Republica Ceha concentratia in aer a substantelor care provoaca aciditatea precipitatiilor a scazut considerabil. Astfel, concentratia de bioxid de sulf a scazut aproape la jumatate, iar concentratia compusilor organici volatili a scazut, s-a redus cu 16 procente. In ambele cazuri, cifrele actuale sunt deja mai mici decat obiectivul stabilit de Comisia Europeana pentru anul 2010.
Apa trece, poluarea ramane, dar descreste
Deteriorarea calitatii apelor de suprafata este provocata mai ales de surse punctuale de poluare (ape reziduale deversate de localitati, de fabrici sau de marile crescatorii de animale). 80 la suta din populatia Cehiei locuieste in case legate de sisteme de canalizare. De asemenea, 94 la suta din apele reziduale colectate de aceste sisteme de canalizare au fost purificate in statii de epurare, inainte de a fi deversate in cursuri de apa. O realitate care explica de ce calitatea apelor de suprafata este, in Cehia, in crestere constanta, chiar daca inceata.
In 2005, "productia" de reziduuri menajere a fost de aproximativ 35 milioane de tone. Din aceasta cantitate, au fost procesate aproape 27 milioane de tone, din care au fost reciclate aproape 5 milioane de tone, iar aproape 6 milioane au fost neutralizate. Restul a fost depozitat subteran sau suprateran.
Diferente
Doi presedinti, doua viziuni ecologice opuse
Inchei cu paradoxul celor doi Vaclavi fata cu ecologia. Primul presedinte al Cehiei postcomuniste, Vaclav Havel, a fost dintotdeauna un adept al conservarii si salvarii mediului inconjurator, atat pe vremea disidentei anticomuniste, cat si dupa ce a ajuns seful statului ceh in democratie. In contrast, cel de-al doilea presedinte al Republicii, Vaclav Klaus, este singurul lider din arena globala care nu accepta ceea ce el numeste "dogma", nedovedita stiintific in opinia sa, a incalzirii globale. O convingere pe care Klaus o trambiteaza cu orice prilej, in discursuri, interviuri si in cartea "Modra, nikoli zelena planeta" ("Planeta albastra, nicidecum verde"). In aceasta carte exista o fraza care insumeaza pozitia autorului-politician: "Teoria incalzirii globale, impreuna cu ipoteza privind cauzele acesteia – o ipoteza care a ajuns, in zilele noastre, la o raspandire masiva –, s-ar putea sa fie o teorie gresita sau o teorie lipsita de valoare, dar este, in orice caz, o teorie foarte periculoasa".
In pofida acestor opinii prezidentiale total neortodoxe, guvernul Cehiei se straduieste sa aplice normele de mediu europene.
Potrivit lui Vaclav Klaus, ecologismul este o religie si ar trebui sa fie obiectul de studiu al stiintelor sociale, alaturi de alte «isme», cum ar fi: comunismul, feminismul si liberalismul."
Maine, cazul Poloniei
