» Dupa caderea comunismului si instaurarea sistemului democratic, in Republica Ceha au intervenit schimbari fundamentale in managementul, organizarea si finantarea sistemului de ingrijire a sanatatii. Au devenit tot mai accesibile atat medicamentele cele mai noi, cat si metodele de tratament cele mai moderne pe plan international, iar mortalitatea ca urmare a numeroase maladii a scazut substantial in aceste doua decenii. Progresul cel mai vizibil s-a inregistrat in cazul bolilor ficatului si in cel al maladiilor cardiovasculare. Aceste rezultate pozitive au fost posibile gratie introducerii unui nou sistem de finantare a sanatatii publice. De fapt, cehii au incercat sa revina la sistemul de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, sistem bazat pe solidaritatea sociala.
Sistemul ceh de ingrijire a sanatatii are radacini adanci, bismarckiene, de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Deja in anii ’20, angajatii erau asigurati de catre patroni, iar pana in 1948 sistemul a fost perfectionat treptat, prin introducerea altor tipuri de asigurari si prin dezvoltarea retelei de organizatii de caritate. In 1948, sistemul politic democrat a fost schimbat cu sistemul comunist, cu principiile sale ideologice. Au fost nationalizate aproape toate intreprinderile, inclusiv institutiile sistemului de ocrotire a sanatatii.
Mai intai, regimul comunist a unificat toate tipurile de asigurari de sanatate si a introdus obligativitatea asigurarii pentru toti angajatii si particularii. In 1966, statul a renuntat la finantarea sistemului pe baza sumelor incasate din contributiile asiguratilor, trecand la finantarea din impozitele pe salarii.
De pe la sfarsitul anilor ’60, sistemul nu a mai putut tine pasul cu problemele nou-aparute, bolile facilitate de factorii de mediu si de schimbarile intervenite in stilul de viata. Daca la inceputul acelui deceniu, starea de sanatate a populatiei era relativ buna, in anii ’70 si pana la disparitia regimului comunist atat sistemul de ocrotire a sanatatii, cat si indicatorii de sanatate au stagnat. Sistemul a fost liberalizat spectaculos in anii ’90 si ’91.
Libertate si tatonari
A fost introdus principiul libertatii de a alege institutia medicala. Modelul de sistem care a fost instituit si s-a consolidat este cel al asigurarii obligatorii de sanatate, un numar de asiguratori finantandu-i pe furnizorii de servicii de sanatate, pe baza de contracte. Statul joaca un rol tot mai mic (desi, inca, substantial) in acest nou sistem aflat inca in dezvoltare si care este bazat pe principiul asigurarii. Sistemul ceh este inspirat de sistemele din tari occidentale vecine, dar in special de cel din Germania.
Asigurarea obligatorie de sanatate a fost introdusa in 1992. La inceputul anului urmator, cand a avut loc "divortul de catifea" dintre Cehia si Slovacia, sistemul asigurarilor de sanatate din Republica Ceha a devenit independent, statul incetand sa mai incaseze contributiile angajatilor, pentru a-i plati cu acei bani pe furnizorii de servicii medicale. Contributiile de sanatate merg acum direct la Compania Generala pentru Asigurari de Sanatate, care a reusit sa pastreze 66 la suta din totalul persoanelor asigurate. Restul asiguratilor apartin in prezent companiilor private de asigurari de sanatate, care isi furnizeaza serviciile prin intermediul patronilor de firme. La inceput au fost 26 de asiguratori de acest fel, dar, dupa un sir de comasari si falimente, la sfarsitul deceniului trecut ramasesera doar 9. Acesti supravietuitori raman si astazi stabili financiar, desi nu este exclus ca ei sa devina si mai eficienti prin noi comasari. De remarcat ca cetatenii au dreptul sa isi schimbe asiguratorul de sanatate dupa trei luni.
In Cehia, esti asigurat imediat ce te-ai inregistrat la o companie de asigurari de sanatate, indiferent daca platesti sau nu contributia. E bine pentru cetatean, dar asiguratorilor acest fapt le provoaca dureri de cap.
Militarii, copiii si pensionarii sunt "asigurati de catre stat", care plateste 6,6% din salariul minim pentru fiecare persoana. Pentru angajati, contributia este de 13,5% din salariul brut (9 procente plateste angajatul, iar 4,5 procente angajatorul).
Tabloul nu este insa chiar atat de roz precum ar putea parea la prima vedere. Statul nu a reusit sa creeze un cadru legislativ si de reglementare care sa stimuleze competitia reala intre diferitele asigurari oferite, Compania Generala pastrandu-si practic cvasimonopolul in domeniu.
Coplata mica si pe cale de disparitie
Sistemul a fost gandit de la bun inceput pe principiul "asiguratul trebuie sa plateasca cat mai putin posibil". Si intr-adevar, coplata este cea mai mica din Europa – circa 8 la suta din costul total al serviciului medical. Practic, pacientii nu platesc "din buzunar" decat la dentist si in farmacii. si totusi, competitia politica a inceput sa complice lucrurile. Cu mai putin de o luna in urma, Camera Deputatilor a Parlamentului Republicii Cehe a votat in favoarea desfiintarii coplatilor – o propunere legislativa sponsorizata de Partidul Comunist. Daca proiectul de lege va trece si de Senat, statul ceh va ramane cu o gaura imensa in bugetul Sanatatii. Ministrul de resort, Dana Juraskova, a cuantificat pierderea anuala suferita daca legea trece de Parlament la 10 miliarde de coroane (375 de milioane de euro) – bani folositi pentru tratarea bolilor grave.
La concurenta populista cu Partidul Comunist, Partidul Social Democrat a propus o varianta "indulcita" a legii, care prevede ca numai cetatenii productivi, angajati, sa plateasca o parte din costul ingrijirii medicale. Social-democratii ameninta insa ca, daca proiectul lor nu devine lege, vor darama guvernul premierului Fischer printr-un vot de neincredere.
Varianta social-democrata da si ea dureri de cap Ministerului Sanatatii, care sustine ca desfiintarea, fie si partiala, a coplatiiva avea drept consecinta deteriorarea substantiala a calitatii serviciilor asigurate, mai ales in contextul crizei economice actuale.
O privatizare sanatoasa
La inceputul reformei din sanatatea publica, reforma sistemului asigurarilor a fost insotita de o alta schimbare fundamentala – privatizarea cabinetelor medicilor "de circa" si ale medicilor specializati nerezidenti. Au fost privatizate atunci si unele dintre sectiile spitalelor mici. In anii care au urmat, aceasta parte privatizata a sistemului a intampinat probleme mult mai mici, inclusiv pe plan financiar, decat restul sistemului. In prezent, acest sector este o componenta stabila si functionala a sistemului medical ceh, spre deosebire de sectorul care a ramas sub influenta puternica a statului – marile spitale de stat.
Acest sector se confrunta cu mari dificultati financiare pe termen lung, iar vinovatul principal este patronul, statul, care nu este in stare sa asigure un management de calitate. Un alt factor, care tine tot de rolul statului, il constituie defectele sistemului de finantare.
Ministerul Sanatatii asigura managementul spitalelor universitare si al spitalelor regionale si supravegheaza statiunile balneare. Au fost desfiintate serviciile paralele ale ministerelor de Interne si Apararii, care s-au transformat in companii de asigurari de sanatate pentru personalul aflat in subordinea acestor ministere. Totusi, aceste companii raman proprietarele unor spitale si clinici.
Majoritatea spitalelor si clinicilor din Cehia apartin insa conducerilor de regiuni si municipalitatilor. Cu adevarat private nu sunt decat cateva spitale mici.
In Cehoslovacia comunista, sistemul de ocrotire a sanatatii era subfinantat in mod dramatic. In 1989, bugetul sanatatii publice primea 4 la suta din PIB. Dupa reforma din 1993, s-a ajuns la 6% din PIB, iar astazi procentajul respectiv este de 8. Procentele s-au dublat, ce-i drept, in ultimii 20 de ani, dar sumele sunt inca foarte departe de ceea ce se cheltuieste pe sanatate in tarile europene bogate. Statisticile cele mai recente vorbesc despre circa 1000 de dolari per cetatean pe an. Acesta este, de fapt, si principalul motiv pentru care infrastructura sistemului medical ceh ascunde uriase datorii disimulate – spitale si policlinici care functioneaza in cladiri neglijate.
De asemenea, in Cehia se cheltuieste mai mult pe aparatura si pe medicamente decat pe salarii – in timp ce in tarile dezvoltate grosul bugetelor de sanatate merge pe salarii.
BONUS
» Silicon Valley
In Cehia, clinicile particulare specializate in chirurgia plastica sunt in numar de aproximativ 600. Ele atrag numerosi clienti din strainatate, carora le convine sa cheltuiasca pe transport (fie si intercontinental) si cazare, deoarece operatia este, pentru ei, foarte ieftina. Numai ca aceste clinici se confrunta cu o mare problema – penuria de medici si asistente medicale. Cehoaicele calificate prefera sa lucreze pe bani mai multi in Occident, iar vietnamezele recrutate pentru a le inlocui nu reusesc intotdeauna sa se descurce in limba ceha, din cauza gramaticii dificile. O astfel de clinica, Iscare, care functioneaza la Praga, a gasit o solutie originala – si eficienta, desi nu i-a facut publicitate: s-a angajat sa ofere o operatie estetica gratuita medicilor, asistentelor si secretarelor care semneaza un contract pe trei ani. Amatorii nu au lipsit si, scriu ziarele, chiar daca poarta halat medical, beneficiarele acestor bonusuri sunt reclame ambulante pentru marfa principala vanduta de clinica — silicoanele.
