Legenda spune ca cetatea Sibiului, vechiul Hermannstadt, s-a cladit pe suprafata unei piei de bour pe care un mester sas – Hermann – a stiut
s-o imparta in mici nojite, astfel incat sa inconjoare cu ele o suprafata mare de teren, cam cat ar cuprinde astazi perimetrul vechilor brauri de aparare. Terenul era un cadou facut colonilor sasi de imparatul marelui imperiu german, iar intelegerea era aceea ca mesterul poate lua pentru el si familia sa atata teren cat reuseste sa cuprinda cu o piele de bour. Hermann a ales cel mai mare bour din cireada, a taiat pielea acestuia in nojite subtiri-subtiri, din care a facut apoi o „ata” ce l-a facut stapan peste intreg hotarul de la marginea raului Cibin, iar imparatul nu a mai putut decat sa-si tina cuvantul. Asa s-a nascut batranul Hermannstadt – orasul lui Hermann – o asezare ce farmeca si astazi calatorul.
Ziduri si turnuri
Cetate medievala, oras modern, viitoare capitala culturala europeana, Sibiul este de mult in Europa si numai pentru faptul ca orice occidental recunoaste in arhitectura veche a orasului forme familiare vazute acasa in Luxemburg, Italia, Germania sau Franta. Zidurile de aparare si turnurile de breasla, construite cu truda si aparate, la vreme de razboi, de familiile mestesugarilor sasi, au si astazi maiestuozitatea lor originala. Sunt, de altfel, intre cele mai admirate si cautate obiective turistice din urbe.
Putini cunosc, insa, fascinantele povesti ale celor patru turnuri cu ceas din orasul vechi – astazi o rezervatie arhitectonica protejata de UNESCO – restaurate in ultimii ani si „teleportate” din Evul Mediu tarziu direct in epoca atomica.
Spunem „teleportate”, pentru ca, de un an, mecanismele de ceas au fost sincronizate cu ceasul atomic al Institutului de Fizica Atomica din Frankfurt (Germania).
Din Evul Mediu in Epoca atomica
In 2005, Sibiul a devenit primul oras din tara care a introdus un sistem computerizat de corectare a orei indicate de orologiile istorice din turnuri, printr-o conexiune radio-satelit cu Institutul de Fizica Atomica din Frankfurt. Sistemul permite corectarea mersului orologiilor, toate cu o vechime de cateva secole, cu o precizie de o zecime de secunda pe luna. Cam doua secunde intr-un an.
„Echipamentele instalate de noi sunt formate dintr-o antena care capteaza semnalele de ora exacta emise de Institutul de Fizica Atomica din Frankfurt, au procesoare care prelucreaza semnalele, le traduc in ora locala”, spune Klaus Johannis, primarul Sibiului. Potrivit domniei sale, la Sibiu sunt instalate doua astfel de echipamente de o exactitate extrema in indicarea orei exacte – unul in Turnul Sfatului si unul in turnul Catedralei Evanghelice.
Cu acordul proprietarilor, sistemul va fi instalat si la celelalte doua ceasuri istorice.
Turnul Sfatului
Se afla pe toate copertile dedicate Sibiului si isi merita faima.
Impunatoarea constructie strajuieste una dintre vechile porti de intrare in cetate, la doar o suta de metri de nu mai putin celebrul "Pod al Minciunilor”. O moneda din aur, emisa pe vremea regelui Andrei al II-lea (1205-1235), gasita la fundatia sa, indica faptul ca Turnul Sfatului ar fi putut fi construit in perioada respectiva.
Intr-o forma apropiata de cea actuala, edificiul apare in celebra acuarela medievala „Targul anual de la Sibiu”, creata de pictorul Franz Neuhauser. Obiectivul a fost reconstruit de cateva ori de-a lungul istoriei, iar de la inceputul secolului XIX a fost completat cu un ceas al carui mecanism cu pendul este considerat astazi o adevarata raritate.
Turnul Catedralei Evanghelice
Domina prin dimensiuni si sobrietate intreaga zona a „Orasului de jos” si a fost construit initial cu destinatia de clopotnita si loc de observare. Este cel mai inalt amplasament al arhitectonicii vechi sibiene, iar constructia sa a inceput in 1371, fiind completata ulterior cu inca doua niveluri.
Lucrarile s-au incheiat in 1494, iar din secolul al XVIII-lea sub clopotnita a fost adaugat mecanismul de ceas ce functioneaza si astazi. A devenit parte componenta a Catedralei Evanghelice din Sibiu, una dintre cele mai monumentale lacasuri de cult gotice din Romania. Lacasul este cunoscut si pentru faptul ca adaposteste cripta baronului Samuel von Brukenthal.
Turnul Bisericii Romano-Catolice
A fost construit deasupra unui lacas de cult care impresioneaza in special prin sobrietate si prin stilul baroc neostentativ. Avea initial destinatia de biserica pentru micuta comunitate austriaca stabilita in oras in perioada administratiei imperiale.
Dupa Diploma Leopoldina, in 1691, trupele imperiale austriace au intrat in Sibiu. Tratative indelungate au fost duse cu Sfatul protestant al orasului pentru a permite constructia actualei biserici, iar lacasul a fost finalizat cu eforturile financiare ale credinciosilor in 1730.
Turnul bisericii a primit caracteristici functionale si a fost destinat la inceput doar pentru clopotnita, ulterior fiind adaugat ceasul, inca in functiune.
Turnul Bisericii Reformate
Incadrata de cladirile de pe strada Mitropoliei, Biserica Reformata Maghiara din Sibiu ramane una dintre constructiile pline de mister.
Documentele arata ca lacasul a fost construit cu mare truda financiara, dupa anul 1783, de echipe de zeci de lucratori ai vremii, coordonate de mesterul Samuel Krempels si de dul-gherul Johannes Schneider. Inaugurata in 1786, biserica a ramas si astazi un monument sobru, cu o fatada ingusta, marcata de un portal simplu, cu un ancadrament de piatra. Deasupra se ridica un turn zvelt, nedecrosat, al carui mecanism de ceas a fost restaurat recent de mesteri si care functioneaza acum impecabil.
