Schiul cu elicopterul pare să fie noua atracţie turistică pentru străinii care vin să viziteze România. Acest sport extrem poate fi practicat în masivul Făgăraş, pe o creastă care se întinde pe 70 de kilometri, în zone unde nu există nici pârtii amenajate, nici teleferic. Clienţii vin din Franţa, Austria, Ucraina, dar şi din SUA ori Canada. Majoritatea ajung în Făgăraş prin agenţii de turism, dar sunt şi grupuri care află direct de pe internet de ofertele existente. Anul acesta sezonul de helischi începe cel mai probabil într-o lună, când va ninge mai abundent în masivul Făgăraş. Dacă în Alaska un astfel de sport este practicat de mai bine de 30 de ani, la noi este în plină dezvoltare. Aproape o sută de schiori vin să practice acest sport în fiecare an, mai bine de jumătate fiind străini. Pachetele turistice sunt mai avantajoase decât în Franţa, Austria sau Rusia şi de zece ori mai ieftine decât în Canada sau Alaska, unde se zboară cu 4-5 elicoptere odată, cu grupuri formate din 20 de oameni. Ce este mai exact helischiul şi cine sunt cei care practică un astfel de sport, aflaţi în cele ce urmează de la instructorul Catrinel Naicu, cu peste 200 de ore de zbor la activ.
Se asigură echipamente antiavalanşă
Un elicopter duce schiorii pe cele mai înalte creste, la 2.500 de metri, unde zăpada e neatinsă şi numai bună de schi. „Mergem în zone unde accesul se face exclusiv cu elicopterul. De regulă, aterizăm la refugiul Viştea sau în zone unde panta nu e foarte abruptă şi unde nu există risc crescut de avalanşă. Cu cât un vârf e mai abrupt, cu atât există riscul ca zăpada să înceapă să fugă”, spune Catrinel Naicu, instructor de helischi şi ghid montan.
Odată ajunşi în golul alpin, schiorii îşi pun echipamentul pe care instructorii îl descarcă dintr-un fel de cutie metalică ataşată elicopterului. „Vor primi inclusiv rucsaci de avalanşă care se umflă şi dispozitive cu care să îi putem depista mai uşor dacă sunt prinşi de zăpadă”, explică Naicu.
De pe vârf, schiorii coboară până la 1.600 de metri, unde sunt din nou preluaţi de elicopter, pentru alte patru ture. „E un sport foarte solicitant, care poate fi practicat doar de schiorii profesionişti care ştiu să abordeze crestele abrupte şi să se ferească de avalanşe. Cei care caută de regulă această distracţie au trecut de nivelul de pârtie, ştiu să abordeze zăpada mare, unii sunt şi foşti campioni mondiali la schi. Anul trecut, de exemplu, am avut nişte clienţi din echipa de schi a Austriei”, povesteşte Catrinel Naicu.
An de an, aproape o sută de schiori vin să practice acest sport în Făgăraş. „10% sunt
români, 90% străini”, spune Naicu.
1.300 de euro pentru patru zile de schi
Dacă în cazul schiului pentru amatori, există perioade de odihnă în gondolă şi fiecare îşi poate planifica o nouă tură când doreşte, la helischi totul este foarte intens. „Sportivii se odihnesc cam trei minute în elicopter, până ajungem iar pe creastă, apoi începe o nouă tură. E bine şi pentru clienţi ca totul să fie foarte intens, dacă tot dau un ban. După-amiaza ne întoarcem la cabană şi a doua zi de dimineaţă o luăm de la capăt, asta şi dacă vremea ne permite un alt zbor”, spune ghidul.
În opinia sa, helischiul nu este mai riscant decât alte sporturi. „Trebuie să fii bine pregătit fizic ca să nu te accidentezi, dar dintr-un anumit punct de vedere helischiul este chiar mai sigur decât schiul de pârtie. Pe creste nu există schiori neprofesionişti care să te accidenteze când ţi-e lumea mai dragă”, adaugă Naicu.
Pentru patru zile de helischi pe cele mai înalte şi sălbatice creste, clienţii plătesc 1.300 de euro.
Suma include nu doar suport tehnic din partea ghizilor montani, care cunosc traseele „enduro”, ci şi cazare, mic dejun, prânz. „Prânzul îl luăm chiar pe creste, în mijlocul naturii”, spune ghidul.
Clienţii sunt de regulă profesori de schi, foşti sportivi, medici, afacerişti în domeniul construcţiilor sau bancheri. „Este un sport scump. Un weekend la helischi echivalează cu un sezon de schiat în Poiana Braşov”, estimează Catrinel Naicu.
România misterioasă
Primul grup de străini care a venit să practice helischi în România a fost format din patru canadieni, dintre care unul de origine română. Iată cum descrie unul dintre ei experienţa în Alpii transilvăneni, în ziarul „The Globe and Mail din Canada”. „Ieftin, exotic şi cu multe peisaje virgine (…). Cu toţii călătorisem în Europa de Vest înainte, dar această experienţă în Alpii transilvăneni a fost cu totul diferită. România este misterioasă şi mi-a adus aminte de basmele din copilărie, cu lilieci, castele, cruci, lupi. A explora România este ca şi cum ai întoarce paginile îngălbenite ale unui roman clasic”, povesteşte Cris Winter pentru „The Globe and Mail”, din Canada.
