Valul de atentate teroriste produse în ultima perioadă în Franța, în Turcia și în alte state din proximitatea României, dar și planificarea atentatului eșuat în Ținutul Secuiesc de 1 Decembrie, ori cazul tânărului din Craiova care făcea propagandă islamistă au provocat noi dezbateri legate de modul în care autoritățile române pot preveni terorismul. În această dezbatere s-au înscris și cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ (UBB).
Astfel, cercetătorii clujeni din cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) care funcţionează în cadrul UBB şi-au pus problema cum au reacţionat autorităţile în cazul incendiului din clubul Colectiv şi au extrapolat cum anume ar reacţiona aceste autorităţi în cazul unui atac terorist. Studiul se numeşte “Cum poate România să prevină amenințările teroriste?”. Ei au constatat că România a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, “însă nu există garanții că această situație favorabilă va persista”. Cercetătorii clujeni sunt de părere că statul român trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung.
Probleme de funcționare a democrației
Concluzia studiului a fost că efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanțiale din cauza problemelor de funcționare a democrației, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituții. Ei afirmă că măsurile adoptate ar trebui să țină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate statală. Analizele referitoare la atacurile transnaționale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potențial ridicat de destabilizare socială, se arată în documentul realizat de CSD. Mai mult, atacurile teroriste recente din Franța au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuție pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, “s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democrației românești de mai mult timp: criza de încredere în instituții ale statului român”.
”Lipsa de încredere în instituţii duce la următoarea întrebare: dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenţionale, precum incendiile, este el capabil să protejeze populația în cazul unor amenințări teroriste?”, arată autorii studiului.
Măsuri de reformă
Din perspectiva stabilității politice, a încurajării participării politice în România și a separației puterilor în stat, sunt necesare măsuri de reformă constituțională și legislativă, menite să crească nivelul de încredere al cetățenilor în instituțiile politice și să stimuleze implicarea acestora în rezolvarea problemelor concrete, mai spun cercetătorii cluje. Ei au propus mai multe categorii de măsuri care vizează reducerea șanselor de a avea atacuri şi limitarea efectelor negative care ar fi consecința acestora. Prima măsură concretă ar fi creșterea transparenței instituțiilor cu atribuții de securitate națională.
”Transparența ar conduce la o utilizare mai bună a resurselor și ar preîntâmpina corupția și derapajele nedemocratice. În plus, ar facilita cooperare din partea cetățenilor. O componentă importantă a reactualizării cadrului legislativ privind siguranța națională trebuie să aibă în vedere controlul civil asupra serviciilor secrete. În orice democrație consolidată sunt necesare deopotrivă existența unor servicii secrete suficient de puternice, dar și existența unor mecanisme de control din partea societății, care să prevină abuzurile și lipsa de transparență”, afirmă cercetătorii.
Reprezentanţii au UBB mai arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate din Parlament este mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democrațiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului. Adeseori, în aceste comisii se regăsesc foşti angajaţi SRI sau absolvenţi ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democrații există implicare și din afara Parlamentului. În plus, aceşti membri ai comisiilor au acces la informaţii secrete, iar accesul unui număr mare de politicieni la informații secrete crește riscul de a folosi aceste informații pentru atingerea unor scopuri politice. În acest context, ei propun implicarea unor experți apolitici în domeniul studiilor de securitate.
Tragedia de la Colectiv a arătat cât de vulnerabil este statul român
