» Credinta in Dumnezeu si truda oamenilor intru cele sfinte au reusit o adevarata minune la 60 kilometri de Iasi, intr-o zona mirifica a Romaniei. Conacul boierilor Sturza, supranumit "castelul blestemat" din cauza multiplelor incidente care i-au marcat istoria, s-a transformat dintr-un orfelinat intunecos, stapanit doar de mirosuri pestilentiale, intr-un loc de meditatie si relaxare, deschis pelerinilor care vin sa se roage la Icoana Facatoare de Minuni si la Crucea de Argint din Manastirea Miclauseni.
De cand a trecut in administrarea Mitropoliei Moldovei, Castelul Sturzestilor s-a schimbat la fata, transformarea continuand si in prezent. Tot la Castelul Miclauseni, regizorul Sergiu Nicolaescu a gasit peisajul propice pentru turnarea filmului "Orient Expres", chiar daca lucrarile de modernizare si renovare a conacului nu erau decat intr-o faza incipienta. Acum turistii pot gasi aici camere cochete, cu apa curenta, baie si toaleta, precum si o bucatarie utilata ultramodern, la care maicutele Manastirii Miclauseni realizeaza adevarate miracole culinare, dar si o sala de conferinte de 40 de locuri, unica pentru aceasta zona a Moldovei. Trecerea de la ruina la un complex ultramodern a transformat Asezamantul Social-Cultural "Sfantul Ilie" intr-un punct turistic de referinta pe harta Iasiului si a Romaniei.
Raiul pelerinilor
"Sal’tare! Ati fost careva la superbul conac de la Miclauseni, recent renovat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, sub a carui obladuire este? E un loc superb efectiv, a fost construit pe la sfarsitul sec. XIX de printul Sturza si e unul dintre cele mai frumoase palate din Romania. Cvasinecunoscut, Palatul Sturza, care va gazdui Muzeul de Spiritualitate Ortodoxa al Mitropoliei Moldovei, este asezat in mijlocul unui parc superb, de zeci de hectare, langa care se afla si Manastirea Miclauseni. In jur sunt numai paduri, vreo 3 lacuri in care se poate si pescui, un adevarat rai. Maicutele de la manastire (deocamdata ele administreaza asezamantul) se ocupa si de cazarea oaspetilor. Sunt camere extrem de bine intretinute, f. f. curate, cu baie si dus propriu", scrie entuziasmat pe un forum un turist cu ID-ul "Serbard". Intr-adevar, peisajul in care este situat conacul boierilor Sturza este mirific. Intorsatura de sosea catre satul Miclauseni si comuna Butea se deschide cu portile inalte de fier ale manastirii si ale castelului familiei de boieri Sturza. Drumul pietruit nu lasa sa se vada decat crenelurile conacului si turnul manastirii, in umbra copacilor din padure. Muncitorii care lucreaza la reconstructie isi scot uneltele in soarele diminetii, iar maicile intra pe rand la Sfanta Liturghie. Un paraclis nou, al Sfantului Voievod stefan cel Mare, a fost ridicat pe o fundatie din secolul al XV-lea, pe locul unei biserici mai vechi a carei piatra de altar a fost descoperita acolo. Piatra sfanta a fost gasita acolo de parintele Cleopa, preotul slujitor si duhovnicul manastirii pana acum doua luni, cand a fost mutat pentru o alta lucrare religioasa de mare anvergura, la Constanta.
"Paraclisul acesta este necesar pentru misiunea pe care o desfasoara manastirea impreuna cu Centrul Cultural Social «Sf. Ilie» de la Miclauseni. Aici se fac slujbe vara, mai ales pentru grupurile de pelerini, tineri si varstnici. Slujbele sunt facute aici mai ales pentru cei varstnici, pentru ca centrul de jos este un centru pentru persoanele mai in varsta, care sambata si duminica vin aici sa se reculeaga", a precizat parintele Ionut Radu, actualul administrator al lacasului. Lucrarile de consolidare a castelului de la Miclauseni au fost finantate de Banca Mondiala prin intermediul Ministerului Culturii si Cultelor. "Este imbucurator ca, in acest fel, castelul iese din ruina si, desigur, din anonimat, pentru ca in anii comunismului el a functionat ca dormitor pentru copiii handicapati, fiind lasat intr-o stare jalnica. Este o mare binecuvantare daruirea acestui castel Bisericii, pentru ca astfel se implineste dorinta maicii Macrina (Ecaterina serban Cantacuzino, nascuta Sturza, fondatoarea Manastirii Miclauseni – n.r.), care este inmormantata in cimitirul manastirii. Restaurand castelul, avem posibilitatea sa reinnoim si celelalte anexe ale sale. Avem in vedere, in special, anexa din dreapta castelului, casa in care a locuit maica Macrina", a declarat, in urma cu doi ani, IPS Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei, in prezent Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Asezamantul de la Miclauseni i-a fost extrem de apropiat PF Daniel, inaltul prelat retragandu-se deseori aici pentru liniste si meditatie pe perioada cat a pastorit Mitropolia Moldovei si Bucovinei.
Muzele lui Dumas-fiul bantuie castelul
Preotul administrator are un adevarat cult pentru istoria acestui lacas. O monografie a locului si cateva albume cu fotografii reprezinta toata istoria scrisa a Sturzestilor, iar manunchiul cu chei de la castel reprezinta dovada vie ca au existat. "A fost cel mai mare parc particular din Europa. Are patruzeci si doua de hectare. Avea un lac pe care se trecea cu barca. Se spune ca aici a scris Alexandre Dumas-fiul multe carti", povesteste parintele Ionut. Preotul deschide usa castelului, reconstruita dupa modelul celei vechi, cu decoratiuni de fier si clante masive. "Mobila care a fost era din lemn de trandafir. si scarile erau din marmura de Dalmatia. Peretii erau toti pictati, dar au fost distrusi de copiii care au locuit aici. Au mai ramas cateva picturi, dar nu au mai putut fi restaurate", mai istoriseste parintele in timp ce traverseaza camera "Georgette" si biroul lui Iorgu Sturza, ai carui pereti varuiti in alb reflecta lumina soarelui. Camera Ecaterinei Sturza are parchet nou si gresie crem la toaleta, iar mobilierul imita originalul, dar nu este din trandafir. Ajungem in biblioteca Sturzestilor. "Aici au fost mii de carti, editii unice in lume, colectii de arme si costume. Ce a mai ramas sunt lucrurile donate de Ecaterina Sturza, care a reusit sa ia cu ea la plecarea in refugiul din timpul razboiului cele mai valoroase obiecte. Restul s-a distrus, cartile au fost arse de soldatii rusi care au locuit la castel sau se mai zice ca au fost folosite ca ambalaje in pravaliile de la Targu Frumos", adauga parintele Ionut.
Castelul blestemat
Imprumutand elemente din stilul gotic, castelul Miclauseni a fost ridicat la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre George Sturza, a carui emblema de pe peretii castelului este inspirata din icoana Sfantului Gheorghe. Castelul a intrat in proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane, respectiv a Episcopiei Romanului, in 1947, cand ultima descendenta a familiei de boieri Sturza, Ecaterina, devenita maica Macrina inainte de moarte, a donat tot parcul. Imediat dupa instaurarea regimului comunist, manastirea a fost desfiintata, iar in locul acesteia s-a deschis caminul pentru copiii cu deficiente mintale. In castel a functionat un centru pentru copii pana in 2001, cand acestia au fost mutati intr-un alt camin, in comuna Cozmesti. Un adevarat blestem pare a fi urmarit de-a lungul timpului castelul de la Miclauseni. Asa cum isi aduc aminte taranii in varsta din zona, edificiul care a intrat pe mana Sturzestilor pe la 1700, impreuna cu tot ce-l inconjoara, a fost de multe ori mistuit de flacari. Ultima data in 1985, intr-o noapte de decembrie, "cand focul se ridica la cativa kilometri spre cer", dupa cum isi aminteste matusa Maria Cristescu, o femeie din Butea.
Adevaratul blestem al castelului nu a fost insa focul. Mai degraba, oamenii l-au devastat si au avut mereu ciuda pe el. Loc infloritor ca intretaiere a drumurilor principale ale Moldovei, care duceau spre Tarigrad, Liov, Cracovia si Danzig, stralucirea Miclauseniului a palit in momentul in care capitala Moldovei s-a mutat de la Suceava la Iasi. Lehamitea taranilor de la Miclauseni fata de castel si de familia boiereasca pare argumentata, intrucat dintotdeauna au trudit pentru el si pentru cei ce-l locuiau.
"Miclauseni n-a fost o localitate reprezentativa pentru satele romanesti, de vreme ce jumatate dintre locuitorii sai erau urmasii fostilor robi, tigani, vatrasi romanizati si siliti sa se gospodareasca. Dar, pe de alta parte, si inechitatea social-economica a fost o realitate, precum si discordanta intre cultura la nivel european a boierilor si putinul lor interes pentru propasirea intelectuala a taranilor", scrie istoricul Costin Merisca in lucrarea "Castelul Miclauseni in cultura romana". Castelul a fost pe rand spital pentru raniti, manastire de maici, depozit de explozibil. Copiii handicapati, adapostiti la Miclauseni din 1960 si pana in 2001, si-au pus puternic amprenta pe acest castel. Mirosul de urina inca persista, cu toate stradaniile celor care-l restaureaza. Usi si ferestre ciopartite, parchet scos, semineuri sparte. Asa a fost gasit castelul de parintele Cleopa, primul administrator al lacasului dupa retrocedarea sa catre actualii proprietari. "Dupa finalizarea restaurarii castelul va fi transformat in complex muzeistic, cu posibilitati de cazare a pelerinilor si un centru complex de pelerinaj. Sper ca dupa plecarea mea lucrarile sa continue pentru definitivarea dorintei Domnului", a precizat parintele Cleopa, care in prezent slujeste in Constanta. Prelatul-administrator a pus pe hartie toata truda pentru transformarea acestui lacas de cult in ceea ce este el astazi. Parintele Cleopa a scris o teza de licenta despre istoria castelului de la Miclauseni, teza in care un capitol este consacrat lucrarilor de consolidare si restaurare.
Film
» "Orient Expres"
La castelul de la Miclauseni a inceput turnarea filmului "Orient Expres", in regia lui Sergiu Nicolaescu. "E destul de necunoscut castelul de la Miclauseni ca arhitectura intre castelele romanesti si eu zic ca e un loc care ne face cinste. E o manastire minunata, lucrurile sunt extraordinare si dovedesc existenta unei culturi deosebite. Mitropolia Moldovei si Bucovinei a inteles foarte bine necesitatea noastra si a acceptat sa filmam la Miclauseni", a declarat Sergiu Nicolaescu la premiera filmului "Orient Expres". Filmul a fost realizat cand lucrarile de restaurare erau intr-o faza incipienta.
