In muntii Romaniei exista doar doua case-laborator, puncte de cercetare stiintifica alpina extrem de utile, amplasate pe creste, ambele construite in 1964. Una este Casa-Laborator „Gemenele”, din Parcul National Retezat. Ce-a de-a doua salvata de la distrugere totala in acest an se afla pe versantul vestic al masivului muntos Pietrosu, pe raza Parcului National Muntii Rodnei.
La 1.370 de metri altitudine, pe versantul vestic al masivului Pietrosu din Muntii Rodnei, intr-o zona accesibila doar pe o poteca – pe jos sau calare – se gaseste casa-laborator. Aparent o casuta construita din lemn si acoperita cu sindrila, simpla existenta a unitatii de cercetare a permis dezvoltarea a numeroase proiecte stiintifice.
Cabana este proprietate a statului roman si a fost transferata in anul 2005 din patrimoniul Muzeului Judetean Maramures in patrimoniul RNP-Romsilva, fiind administrata in prezent de Directia Silvica Bistrita, prin Administratia Parcului National Muntii Rodnei (APNMR).
42 de ani de cercetare
Casa-laborator a fost construita in anul 1964 in inima Rezervatiei Biosferei Pietrosu Rodnei, cu scopul de a servi actiunii de repopulare cu capre negre care a inceput in anul urmator, precum si ca utilitate pentru cercetarea stiintifica. A fost locul care a gazduit aproape toate evenimentele majore ale Rezervatiei Stiintifice Pietrosu Rodnei Ð nucleu al viitorului Parc National Muntii Rodnei. Pe aici s-au perindat in acest an si cercetatori de la Universitatea Oxford, dar si o multime de studenti romani si straini. Totodata, unitatea a servit drept baza pentru repopularea cu capre negre (anii 1965-1971), pentru popularea muntilor Rodnei cu 12 exemplare de marmota, aduse cu un lot de 40 exemplare din Franta si Austria.
Salvatade la disparitie
In aceeasi perioada a fost construita si Casa-Laborator „Gemenele”, in Parcul National Retezat, astfel ca in momentul de fata sunt numai doua astfel de unitati in tara, ele avand si un statut de simbol al cercetarilor anterioare din cele doua zone. Din cauza vechimii, dar si a faptului ca in perioada in care constructia s-a aflat in patrimoniul Muzeului Judetean Maramures nu s-a intervenit cu reparatii capitale, laboratorul alpin a ajuns intr-o stare avansata de degradare si risca sa fie distrus de intemperii, frecvente la altitudinea la care este amplasat – 1.370 de metri.
Potrivit sefului ANPMR, inginerul Doina Jauca, acoperisul era intr-o stare precara si permitea infiltrarea apei din ploi catre peretii interiori si tavane, fapt care determina distrugerea incaperilor si a tencuielilor interioare din argila si pamant. De asemenea, elementele de tamplarie si pardoselile din scandura erau degradate si uzate.
Mai mult, caderile masive de zapada din timpul iernilor si vanturile puternice au provocat deteriorarea anexelor, care trebuiau refacute. Pentru conservarea acestei constructii, vitale cercetarilor montane din Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei din Parcul National Muntii Rodnei, analizand stadiul de degradare in care se gasea laboratorul si dorind sa pastreze locatia in scopul continuarii cercetarilor, Directia Silvica a alocat in acest an 22.000 lei noi, fonduri de care a fost nevoie pentru renovarea casei.
Punte de legatura intre generatii
De-a lungul anilor, in laboratorul din munti s-au desfasurat numeroase activitati de cercetare la specia Pinus mugo, realizate de dr. ing. Gheorghe Panzariu. Astfel, s-a evidentiat rolul jnepenisurilor alpine in combaterea eroziunii de suprafata, combaterea avalanselor, protejarea habitatelor unor specii reprezentative pentru zona montana inalta. De asemenea, dr. Gheorghe Coldea a efectuat cercetari botanice concretizate in lucrarea „Flora din Muntii Rodnei”. Tot casa-laborator a fost centrul de repopulare a Muntilor Rodnei cu capre negre aduse din Retezat, Bucegi, Fagaras si Piatra Craiului si a gazduit expeditia de studiere si inventariere a micromamiferelor din zona, condusa de biologul Claudiu Iusan (APNMR). Nu au lipsit cercetari in domeniul ornitofaunei, dendrocronologice, micromamifere, la ortoptere si micromicete, desfasurate de reputati specialisti din tara si strainatate, tot aici fiind punctul de pornire in numeroase expeditii pentru cercetatori si studenti din tara si strainatate.
