Orasul blestemat
Cernobal, un orasel altadata infloritor, simbolul viitorului energetic al URSS, a devenit un nume blestemat dupa acea noapte din aprilie 1986. Acum este izolat de lume prin posturi militare si un gard metalic lung de 180 km. Izolat in centrul "zonei interzise”. Pe strazile largi, prin beton au crescut copaci, imobilele cu cateva etaje sunt pustii, glasurile copiilor nu se mai aud. Radioactivitatea domneste peste tot.
Moartea domneste la Pripiat
Numele sau figureaza inca pe harti. Dar Pripiat, situat la trei km de centrala, este un oras sters din lumea celor vii, fiind ros de un ucigas impalpabil: o radioactivitate cu un nivel urias pentru inca multe mii de ani. La 27 aprilie 1986, locuitorii au fost avertizati sa-si pregateasca actele pentru a pleca trei zile. In acea zi, cei 45.000 de locuitori ai Pripiatului, intens iradiati fara sa o stie, au fost evacuati in liniste la bordul unui convoi de peste o mie de masini si camioane. Un transfer "temporar” li s-a spus. Au abandonat totul, inclusiv animalele de companie. Autocarele i-au dus dincolo de zona de interdictie, dar nu au mai revenit niciodata. Peste Pripiat pluteste si acum o liniste de mormant.
Cancere, cataracte, depresii
Greenpeace considera foarte realist un studiu realizat in acest an de Academia rusa de stiinte, potrivit caruia in Ucraina, Belarus si Rusia au fost 270.000 de cazuri de cancere suplimentare, care nu ar fi avut loc fara catastrofa de la Cernobal, si care "vor sfarsi probabil prin 93.000 de decese”. Accidentul de la Cernobal nu a cauzat doar "un salt” al cazurilor de cancere, in special in zonele contaminate, dar si "un spectru larg” de alte maladii: respiratorii, digestive, circulatorii si anomalii ale sistemului imunitar, iar unele boli au nevoie de 20, 30 sau chiar 50 de ani inainte de a se manifesta. Astazi nu se vede nimic, dar in timp apar modificari genetice. Cert este ca in zonele contaminate din cele trei state cele mai afectate, cancerele de tiroida, afectiunile neurologice au devenit ceva curent, in prezent adaugandu-se un val de cancere de san, cataracte, depresii. La 20 de ani distanta, inca mai exista numeroase intrebari fara raspuns in ceea ce priveste efectul pe termen lung al catastrofei nucleare asupra mediului si sanatatii publice.
Pericolul va trece dupa un secol
Ascuns in giganticul sarcofag, reactorul numarul 4 de la Cernobal si combustibilul sau nuclear fac obiectul unor atente observatii, pentru a se evita o noua poluare radioac-tiva catastrofica. In centrul unui "no man's land” cu o raza de 30 km, asa-numita "zona de restrictie”, centrala continua sa existe in mijlocul unei paduri de pini. La doua decenii dupa producerea catastrofei, regiunile afectate raman devastate din punct de vedere social si economic. In total, au fost evacuate din zona 350.000 de persoane, au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare agricole, iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisa plantarea de paduri. ONU estimeaza costurile catastrofei la "sute de miliarde de dolari”. Sarcofagul corodat si fisurat ameninta sa se prabuseasca, fiind necesara construirea unei structuri ermetice, al carei cost ar depasi un miliard de dolari, conform Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Pericolul va fi eliminat definitiv abia dupa cel putin un secol.
