Este a patra oară în decurs de un an când Andrei, un tânăr de 26 de ani bolnav de SIDA, întrerupe tratamentul din cauza lipsei de medicamente. O simplă răceală în această perioadă ar putea să îi fie fatală.
Mai multe judeţe din ţară au întrerupt tratamentul destinat persoanelor seropozitive din cauza lipsei fondurilor şi a managementului defectuos al programului de către Ministerul Sănătăţii. În aceeaşi situaţie se află şi pacienţii cu tuberculoză.
„Situaţia este specifică începutului de an în România. A fost la fel şi anul trecut şi se datorează mai multor factori, dar în principal din cauza întârzierii fondurilor de la Casa Naţională, dar şi iresponsabilităţii unor manageri de spitale care nu urgentează nişte achiziţii şi nu îşi asumă decizii pentru achiziţii de urgenţă când sunt puse în pericol vieţile pacienţilor”, spune Iulian Petre, directorul Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA(UNOPA).
Într-adevăr, tânărul Andrei din Iaşi povesteşte că întotdeauna au existat probleme cu întreruperea tratamentului la început de an, dar de anul trecut, din luna mai, situaţia s-a agravat. În decursul anului 2010, spitalul de boli infecţioase din Iaşi a întrerupt de trei ori tratamentul bolnavilor câte 10-15 zile.
„Aceste întreruperi de tratament sunt foarte periculoase deoarece există riscul ca după reluarea schemei de tratament, organismul să nu mai răspundă la medicamente. În prezent există doar 12 scheme de tratament pentru HIV, deci ratarea uneia dintre ele înseamnă mai puţine şanse de viaţă”, spune Andrei.
„Încetarea tratamentului pune într-un pericol foarte mare persoanele seropozitive: fără medicaţia necesară imunitatea organismului scade dramatic. În plus, virusul ajunge să dezvolte rezistenţă la medicamentele administrate până atunci şi trebuie găsite alte scheme de tratament. Iar cu cât boala este mai avansată, cu atât acestea este mai costisitoare”, spune doctorul Mihaela Stefan.
“Casa judeţeană nu a trimis banii pentru medicamente”
Conducerea spitalului din Iaşi şi medicii au explicat că nu au fonduri pentru medicamente deoarece „casa judeţeană nu a trimis banii”.
„Tind să cred că este adevărat. Sunt probleme care nu ţin de medici. Este un sentiment de neputinţă pe chipurile lor atunci când pacienţii întreabă de ce nu îşi primesc tratamentul”, povesteşte tânărul Andrei.
Cu ajutorul Fundaţiei “Alături de Voi” România, Andrei a dat în judecată în luna decembrie instituţiile publice responsabile pentru această situaţie, dar şi pe Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă şi Şerban Iulian, preşedintele Casei Judeţene de Sănătate din Iaşi. În luna aprilie este primul termen. Fundaţia “Alături de Voi” România plăteşte onorariul avocatului şi toate costurile de judecată.
„Disperarea şi frica de a întrerupe tratamentul mi-au dat curaj să dau statul în judecată. În plus, sunt revoltat că mi se încalcă dreptul la viaţă”, mărturiseşte Andrei. El urmează o schemă de tratament pentru virusul HIV din 2004 şi până acum s-a simţit foarte bine. În prezent însă starea lui de sănătate este precară. Analizele au arătat că virusul s-a înmulţit de când nu mai ia medicamente şi sistemul lui imunitar este foarte scăzut.
Costul tratamentului pentru Andrei este în jur de 2500 de lei pe lună, potrivit cifrelor afişate pe site-ul CNAS. Dacă ar încerca să îşi cumpere medicamentele din farmacie costurile ar fi, probabil, mult mai mari. Venitul lui Andrei abia ajunge la 700 de lei pe lună (290 de lei pensia de handicapat şi 370 de lei o indemnizaţie de hrană). Nici dacă ar avea suficienţi bani, el nu şi-ar putea procura medicamentele pentru că se găsesc doar în farmaciile cu circuit închis.
Promisiuni la televizor
În decembrie anul trecut, Andrei a intrat în direct la o emisiune televizată pentru a-i cere explicaţii preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. Atunci, acesta a promis că banii vor ajunge în trei zile la spital şi vor exista medicamente pentru toţi pacienţii. Au mai trecut două săptămâni până să ajungă banii la spital, iar după o lună problema a revenit. De pe 29 ianuarie Andrei nu mai primeşte tratament.
Directorul UNOPA, Iulian Petre, susţine că toate judeţele din Moldova, plus Galaţi, Prahova,Giurgiu, Olt, Vâlcea, Dolj, Mureş, Timiş, Hunedoara şi Bucureşti au întrerupt total sau parţial tratamentul pentru persoanele seropozitive. Această problemă se va generaliza în toată ţara, pentru că rezervele din spitale se epuizează foarte repede, avertizează el.
„Până în acest moment 3 pacienţi au dat în judecată Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională pentru că nu au asigurat tratamentul şi le-au fost puse vieţile în pericol. Sunt mult mai mulţi dornici şi în drept să facă asta, iar UNOPA îi va sprijini. Este drept că cei care au pus în pericol vieţile pacienţilor să plătească pentru asta”, a declarat pentru românialiberă.ro Iulian Petre.
Pacienţii cu tuberculoză, în aceeaşi situaţie
Fundaţia Romanian Angel Appeal atrage atenţia că şi situaţia pacienţilor cu tuberculoză este similară. Astfel, începând din 2008, achiziţia centralizată de medicamente pentru Programul Naţional de Control al Tuberculozei a fost înlocuită cu achiziţia descentralizată. Ca urmare, au fost înregistrate multiple discontinutăţi în tratamentul pacienţilor cu TB ceea ce, la fel ca în cazul persoanelor cu HIV/SIDA, conduce la agravarea situaţiei acestora.
Astfel, tot mai mulţi bolnavi ajung să aibă tuberculoză multi-drog rezistentă (MDR TB) şi chiar extins-drog rezistentă (XDR TB). În aceste cazuri, mortalitatea este foarte ridicată. În plus, din punct de vedere economic, aceste forme agravate presupun perioade de spitalizare mai îndelungate şi costuri pentru medicamente mult mai mari.
În acest moment, tratamentul complet al pacienţilor cu MDR TB este posibil doar prin proiectul finanţat Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, prin Fundaţia Romanian Angel Appeal.
În raportul său din iunie 2010, Green Light Committee îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa medicamentelor pentru pacienţii MDR TB din România, precum şi la necesitatea recurgerii la achiziţia centralizată a medicamentelor anti TB. “Numărul mare de cazuri de TB netratate sau tratate necorespunzător (…) reprezintă un pericol mare pentru sănătatea publică, pericol care nu va dispărea de la sine, ci va duce la înmulţirea exponenţială a numărului de bolnavi şi la creşterea rezistenţei bolii, deci şi la creşterea costurilor tratamentelor”.
Timpii morţi ai licitaţilor descentralizate
Organizaţiile non-guvernamentale susţin că problema este cauzată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care a întârziat să stabilească bugetul pe anul 2011 pentru programele naţionale. Instituţiile judeţene au depins de ea pentru a distribui fondurile pentru medicamente.
UNOPA cere Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să recurgă în regim de urgenţă la achiziţia centralizată a tratamentului în cadrul Programului Naţional de Prevenire şi Control al HIV/SIDA, ca soluţie pentru rezolvarea lipsei de medicamente pentru pacienţii seropozitivi. Potrivit directorului UNOPA, sistemul de achiziţie centralizată care a funcţionat până în 2007 a avut rezultate foarte bune.
„Achiziţia centralizată ar însemna un control al preţurilor, al achiziţiilor, al prescrierii medicamentelor. S-ar putea obţine nişte preţuri foarte bune şi s-ar elimina acest lanţ imens de birocraţie care duce acum la întreruperi ale tratamentului”, spune Petre.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii declară că responsabilitatea în această situaţie revine Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dar acuză organizaţiile non-guvernamentale că sunt mereu nemulţumite.
„Când se facea achiziţia centralizată a medicamentelor, organizaţiile non-guvernamentale reclamau licitaţii trucate, iar acum după ce procesul s-a descentralizat, nu sunt mulţumite şi cer revenirea la achiziţia centralizată. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va lua în calcul această posibilitate”, a declarat pentru romanialibera.ro Oana Grigore, purtător de cuvânt Ministerul Sănătăţii.
Reprezentantul Ministerului Sănătăţii a ţinut să precizeze că România este una din puţinele ţări care asigură tratamentul gratuit în totalitate pentru pacienţii, iar autorităţile încerca să îi sprijine cât mai mult pe bolnavi.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu recunoaşte întârzierea procesului şi oferă un răspuns evaziv în legătură cu data la care a transmis bugetul pe anul 2011 către Casele Judeţene. „CNAS a transmis suficient de devreme bugetul pentru programele naţionale de sănătate către Casele Judeţene ca să nu se ajungă la mari disfuncţionalităţi”, a declarat Dorin Ionescu, director general CNAS.
În ceea ce priveşte cererea organizaţiilor non-guvernamentale de revenire la sistemul de achiziţie centralizată a medicamentelor, reprezentanţii CNAS susţin că nu există nicio legătură între sistemul de achiziţii şi problemele din teritoriu. „Fiecare spital ar trebui să aibă un stoc de medicamente suficient pentru o lună tocmai pentru a evita întreruperile în tratamentul pacienţilor în timp ce se lucrează la documente”, spune Ionescu.
Reprezentantul CNAS a adăugat că spitalele nu cumpără medicamente la preţuri mai mari decât în mod normal. Explicaţia este triplarea în ultimii ani a preţurilor la medicamentele noi şi eficiente de pe piaţă.
În timp ce autorităţile şi organizaţiile încearcă să ajungă la un acord, pacienţii, victimele birocraţiei din sistemul medical, aşteaptă în continuare tratamentul.
