Lacasurile de cult din Plaiul Closani, prin vechimea si infatisarea lor, au un farmec aparte, lucru consemnat cu multi ani in urma si de catre Nicolae Iorga, calator prin acest intins, dar sarac tinut: „Biserica de la Jirov pomeneste pe imparatul Nicolae Pavlovici, cea din Covrigi are un pridvor cu stalpi frumosi, cea din Corcova este zidita in veacul al XVIII-lea de Constantin Strambeanu”. Asezamintele au scapat chiar si de actiunea tavalugului comunist pentru ca, dupa 1990, sa fie tinta unei campanii de jafuri, fiind devastate si pradate, saracite de bunuri de o inestimabila valoare de a caror urma nu se stie daca se va mai da vreodata.
Mirajul bisericii de la Cornet
Pe panta Cornetului, la putine picioare unde inclinarea ei se pierde usor in depresiunea lunga, dar ingusta in care parca a fost aruncata Baia de Arama, stravechea biserica „Sfintii Voievozi”, imortalizata pe atatea panze care amintesc de vechiul targ, ni se infatiseaza jalnic. Zidurile si peretii degradati de timp si de nepasare, pe alocuri cu tencuiala cazuta – realizata de iscusiti mesteri ai vremii dintr-o compozitie aparte in care intra si zgura de la minele de arama -, napaditi de mucegai si de igresie, iti dau senzatia de parasire. Astazi, ca si ieri, alti si alti cautatori, nestopati in oarbele lor porniri de catre organele abilitate ale statului, prin nesabuinta lor grabesc impingerea in ruina a sfantului lacas din patrimoniul culturii nationale. Din biserica au disparut mai multe obiecte de cult, intre care un relicvar, doua sfesnice mici si doua mari, o cadelnita filigranata. Potrivit estimarilor specialistilor, numai valoarea relicvarului sare bine de 50.000 de euro, fiind o lucrare foarte pretioasa primita in dar de la o manastire de pe Muntele Athos in anul 1787. Alte doua sfesnice au disparut in aceeasi perioada de la biserica din Tarnita, aflata nu departe.
Preotul paroh al bisericii „Sfintii Voievozi”, cu acordul Mitropoliei Olteniei si cu contributia Consiliului Orasenesc Baia de Arama, a inceput lucrarile de renovare a bisericii de la poalele Cornetului. O echipa compusa din opt rromi s-a apucat de treaba. N-au inceput renovarea bisericii cu acoperisul, ci cu podeaua, unde sperau sa gaseasca ceea ce, de fapt, cautau. Dupa vreo cinci zile, timp in care au sapat adanc, la biserica au sosit 43 de autoturisme, cu circa 200 de rromi din judetele invecinate. Invazia a avut scopul sa gaseasca fabuloasa comoara care ar fi ascunsa intr-una dintre cele trei pesteri ale caror intrari sunt in vecinatatea bisericii.
Hoti sub masca de restauratori
Asezamantul de cult din satul Zegujani, amplasat pe malul drept al raului Motru, nu departe de Baia de Arama, a fost si el pradat. Parohul bisericii a incheiat un contract de restaurare a lacasului ctitorit in anul 1832 de catre boierul Bobiceanu. Localnicii, care nu stiau nimic de initiativa preotului, sustin ca i-au vazut pe pretinsii mesteri facand unele masuratori in curtea bisericii zile in sir. Mai intai, „restauratorii” au sapat langa zid. Au abandonat insa, in scurt timp, lucrul. Cei care au anchetat cazul afirma ca, probabil, s-au oprit de la sapaturi pentru ca fundatia bisericii era prea adanca si avea si o grosime mare. Devastatorii s-au mutat apoi in altar, sapand o groapa adanca de peste doi metri. Batranul Ion Baleanu crede ca indivizii cautau comoara vistiernicului Bobiceanu, al carui mormant se afla in cimitirul bisericii, despre care circula mai mult legende in Plaiul Closani. Cand localnicii au inceput sa fie banuitori, indivizii au disparut, lasand pe marginea gropii mai multe „unelte”, intre care si un aparat pentru detectarea metalelor.
Jafuri ca-n codru
Alimentate de legende, jafurile au saracit mai multe biserici, asa cum este cazul celor de la Pades, Budieni, Vadeni, Somanesti. Din cea din urma, Ion Mija din Telesti – Gorj, a sustras cinci icoane pictate pe lemn, un potir de argint, doua cruci metalice si mai multe iconite. Aurel Rauti, impreuna cu Lavinia Sanda Popescu, ambii din Ciuperceni, au jefuit nu mai putin de 14 biserici din regiune din care au furat 38 de icoane, doua steaguri bisericesti, patru evanghelii, sase sfesnice, trei potire, un praznicar pictat pe lemn si mai multe covoare. Pentru ca nu se stie valoarea de patrimoniu a unor obiecte sustrase, nu se cunoaste marimea prejudiciului. Aceste bunuri au ajuns in posesia unor colectionari din Timisoara si Craiova. De profanare n-au scapat insa nici zidurile vechilor manastiri Vodita.
