Fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi generalul Dumitru Cioflină, care a ocupat între 1991 şi 1997 cea mai mare funcţie militară din România, cea de şef al Statului Major General al Armatei, au ajuns la puşcărie, alături de George Becali, pentru schimburi de terenuri care au prejudiciat statul român cu aproape un milion de dolari. Cei doi îşi găsesc astfel locul pe o lungă listă a ruşinii pe care se mai află generali cunoscuţi, colonei, maiori sau chiar plutonieri implicaţi în fapte penale. România liberă face o trecere în revistă a celor mai cunoscute dosare în care sunt implicaţi oameni din structurile militare ale statului. Reamintim că armata noastră face parte din structurile NATO, bloc militar care asigură apărarea unei bune părţi din această planetă.
“Case pentru militari”
Ultimul scandal în care sunt implicaţi militari este cel în care aproape 20 de persoane sunt cercetate pentru că ar fi primit, ilegal, locuinţe de serviciu. Ancheta, deschisă anul acesta de Direcţia Naţională Anticorupţie, vizează nume importante din sistem precum fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, generalul Mircia Chelaru, fost şef al Statului Major al Armatei, sau generalul Sergiu Medar, fost şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei şi consilier pe apărare al preşedintelui Traian Băsescu. DNA, a cărei anchetă este în curs de desfăşurare, îi acuză pe înalţii demnitari că şi-au luat case de la stat fără să aibă acest drept, pe baza unor declaraţii false, în care arătau că nu deţin alte locuinţe. Ulterior, au cumpărat acele apartamente la preţuri subvenţionate, apoi le-au vândut la preţul pieţei, după cum a relatat presa centrală. Valoarea totală a prejudiciului adus statului, potrivit procurorilor, este de 1,2 milioane de lei.
În dosar, numit generic “Case pentru militari”, sunt vizate şi alte nume grele din armată, inclusiv prima femeie general din România, Floarea Şerban, demisă din funcţia sa tocmai din cauza acestui scandal. De asemenea, şi generalul în rezervă Francis Radici, fost şef al Seriviciului Secret al Armatei, şi generalul Gheorghe Rotaru, fost comandant al Direcţiei de Informaţii Militare şi fost consilier al preşedintelui Crin Antonescu, sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi obţinut pentru sine avantaje patrimoniale.
De la comandant la condamnat
Acesta este însă doar cel mai recent scandal din Armata Românâ. Ofiţeri cu funcţii importante în Armată au fost deja condamnate definitiv pentru acte de corupţie. Într-o astfel de situaţie se află Eugen Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG) între 2004 şi 2006 – cea mai înaltă funcţie militară posibilă actualmente în România – care a primit patru ani de închisoare cu suspendare şi plata unor daune pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii DNA l-au acuzat că, alături de alte cinci persoane, au prejudiciat Armata cu circa 1,2 milioane euro. Printre cei implicaţi în dosar şi care au primit pedepse identice se numără alte nume grele precum Mihail Popescu, care de asemenea a condus Statul Major între 2000 şi 2004, generalul Neculae Oţelea şi colonelul Eugen Calcan.
Procurorii au stabilit că aceştia şi-au depăşit atribuţiile cu ocazia negocierii, încheierii şi derulării unui contract care prevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcţiune la schimb cu anvelope.
“Combustibil diluat cu apă”
Un alt scandal a izbucnit în 2003, când mai mulţi angajaţi cu grade militare mari au fost arestaţi preventiv de Parchetul Naţional Anticorupţie în dosarul supranumit atunci “Corupţie cu epoleţi”. Primii încarceraţi în acest caz au fost colonelul Pavel Stoian, şef Birou Cazarmare din Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT), acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, lt.col Ion Vlăsceanu, maiorul Cristian Zavotnic, şi maiorul Iancu Florea, acuzaţi de luare mită. Ulterior, în 2004, în acelaşi dosar a mai fost arestat preventiv şi lt. col. Marian Irimia, şeful Secţiei Buget din SMFT, acuzat că ar fi primit o şpagă de 5700 de euro.
Dosarul a pornit de la o simplă vizită la unitatea din Vatra Dornei tocmai a lui Mihail Popescu, pe atunci şeful SMG. Acesta a constatat că în dormitoarele militarilor era foarte frig şi a cerut o probă de combustibil. S-a dovedit că acesta era diluat cu apă, după cum a relatat presa la acea vreme, motiv pentru care a fost deschisă o anchetă internă în urma căreia s-a descoperit o adevărată reţea care truca licitaţiile pentru aprovizionarea Armatei.
“Mită pentru generali”
Un alt mare scandal de corupţie a vizat examenul de admitere la Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri a Forţelor Terestre “Basarab I” Piteşti, precum şi modul cum au fost organizate concursurile de angajare la unităţi militare din Argeş. Pe de o parte, procurorii au descoperit mai multe filiere prin care candidaţii care doreau să devină maiştri militari şi subofiţeri plăteau pentru a primi din timp subiectele de examen pentru amiterea la şcoala miliară. Unul din capii reţelei, după cum au considerat procurorii, a fost generalulul de brigadă Ion Marian, pe atunci adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din cadrul MapN, a fost acuzat de procurori că, în 2009 şi 2010, “a exercitat în mod repetat presiuni şi acte de influenţare asupra inculpatului colonel Richea Constantin, comandantul Centrului Zonal Breaza (preşedinte al comisiei de selecţie), pentru a-l determina să favorizeze anumiţi candidaţi care susţineau probe în vederea selecţiei la respectiva unitate”. În total, potrivit DNA, generalul ar fi făcut trafic de influenţă pentru 51 de persoane, care au fost declaraţi admişi în mod ilegal, contra a 52.000 de euro.
Tot în Argeş, a fost deschis dosarul “Mită pentru generali”, în care peste o sută de persoane au fost anchetate, dintre care cinci au fost condamnate definitiv. Anchetatorii, citaţi de presă, au stabilit că persoane cu grade mari primeau 1500 de euro, pentru fiecare anagajare pe gradul de subofiţer, şi 4000 de euro pentru gradele de ofiţeri. Instanţa supremă a decis să-l condamne pe fostul comandat al UM 01261ş Piteşti, Vasile Belciug, la un an şi zece luni de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă şi corupţie. Colonelul Valerică Diaconu, fost comandant al unei alte unităţi militare din Argeş, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte similare.
Armele de la Ciorogârla
Furtul armelor din unitatea militară de la Ciorogârla este o altă pată în istoria post-decembristă a Armatei. La şfârşitul lunii ianuarie 2009, sigiliul unui depozit din respectiva bază situată lângă Bucureşti a fost găsit rupt, iar din interior dispăruseră 62 de arme. La acea vreme, şefii Direcţiilor Contrainformaţii din MApN şi Forţele Aeriene, precum şi mai mulţi angajaţi ai unităţii militare au fost eliberaţi din funcţie. Anchetatorii au stabilit că în spatele furtului ar fi stat Eugen Preda, cunoscut ca liderul unui clan interlop din Capitală, şi alte 14 persoane. O parte din arsenal, circa 50 de arme, a fost recuperat abia la finalul aceluiaşi an, totuşi înainte ca acestea să fie folosite. Procurorii au considerat atunci că armamentul fusese furat cu scopul de a fi vândut cel mai probabil în străinătate. Iniţial, Eugen Preda a fost condamnat la 15 ani de închisoare, însă ulterior sentinţa a fost redusă cu trei ani. Militarii au fost achitaţi pentru furt, însă au fost condamnaţi pentru încălcare de consemn.
Şpagă pentru boală
Un caz aparte, dar care s-a finalizat tot cu o condamnare definitivă, a fost cel al maiorului Gheorghe Păun, fost medic militar şef al Centrului Militar Judeţean Argeş, acuzat că a primit mită de la 29 de tineri pentru a-i declara inapţi medicali. Militarul a fost băgat în închisoare, pentru patru ani, în urma unei sentinţe din 2012, în care judecătorii au constatat că acesta, alături de alţi doi complici, un maior şi un plutonier condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendare, au primit, în 2003, circa 10.000 de euro de la tinerii chemaţi la încorporare pentru a le accepta diagnostice medicale fictive ce le permiteau să scape astfel de serviciul militar care la acea vreme era obligatoriu.
Spioni contra UE
În 2009, subofiţerul Floricel Achim a fost acuzat de comiterea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete, iar cetăţeanul bulgar Zikolov Marinov pentru comiterea infracţiunii de spionaj în favoarea unei ţări dinafara spaţiului UE.
În urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei doi inculpaţi au folosit un sistem cu ajutorul căruia angajatul MApN a procurat din cadrul unei unitati româneşti documente cu caracter militar, inclusiv din categoria celor clasificate, a căror folosire neautorizată era “de natură să pună în pericol securitatea naţională şi apărarea ţării”, pe care ulterior le-a predat cetăţeanului bulgar.
În ciuda tuturor acestor scandaluri, Armata continuă să se menţină pe podium în ceea ce priveşte încrederea românilor. Astfel, potrivit Barometrul de opinie naţional, publicat de Avangarde la începutul acestei luni, 80% dintre persoanele intervievate au încredere în militarii români. Un alt sondaj, realizat de INSCOP Research şi publicat în aprilie, arată o încredere de 64,3%.
