In timp ce majoritatea romanilor abia isi revin dupa Revelion, circa 500.000 de ortodocsi romani de stil vechi, la care se adauga rusii, ucrainenii si sarbii, fara a-i mai pune la socoteala pe basarabeni, se pregatesc de sarbatorirea Craciunului.
De mai mult de 80 de ani, din 1 octombrie 1924, de la introducerea calendarului gregorian in Biserica Ortodoxa, lumea crestina praznuieste separat cele mai mari sarbatori. Si pentru basarabeni si rusi, sositi in numar mare in Poiana Brasov, Mos Craciun vine mai tarziu cu 13 zile decat la noi. In asteptarea lui, cei mai multi si-au petrecut ziua pe partie.
Oamenii cu doua Craciunuri
Victor Ciobanu, din Chisinau, este pentru prima data in Poiana Brasov. In familia lui nu se tine cont de stilurile nou si vechi, iar Craciunul se sarbatoreste de doua ori. Totodata, Revelionul se tine pentru toti pe 31 decembrie. „In Basarabia foarte putini sarbatoresc Craciunul pe 25 decembrie, majoritatea se ghideaza dupa ritul Bisericii Ortodoxe Rusesti. Noi am impodobit bradul de acasa pe 25 decembrie, iar pe colindatori i-am primit tot atunci”, mai spune basarabeanul. Barbatul considera ca obiceiurile din Moldova nu difera de cele din Romania. Nici meniul de Craciun nu este schimbat: aceeasi carne de porc si sarmalele sunt nelipsite de pe mesele petrecaretilor. Si in familia Cheian, Mosul vine de doua ori. Elena este romanca, iar sotul ei, basarabean.
La coada la mititei
Si terasele de la baza partiilor au fost luate cu asalt de rusii si ucrainenii curiosi sa guste din specialitatile traditionale romanesti. Cu mic, cu mare, oamenii au stat la coada ca sa manance un mititel sau un carnacior afumat. „Majoritatea clientilor sunt rusi. Unii stiu sa vorbeasca romaneste, altii nici macar engleza nu o cunosc, insa ne intelegem prin semne. Stim dupa ce tanjesc – mititeii s-au vandut cel mai bine”, spune un bucatar.
Obiceiuri pe stil vechi
In Romania traiesc peste un milion de adepti ai bisericii ortodoxe de stil vechi, indeosebi rusi lipoveni, armeni si sarbi. Totodata, la noi exista 130 de biserici, schituri si manastiri pe rit vechi. Pregatirile de Craciun incep cu patru zile inainte, iar masa specifica acestei sarbatori difera putin de cea a crestinilor ortodocsi. Felul principal este reprezentat, de obicei, de gasca umpluta cu mere. De asemenea, in casele taranesti dusumeaua este acoperita cu fan proaspat, iar masa – cu paie, peste care se asterne o fata de masa. Totodata, cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanturi, avand semnificatia opririi animalelor salbatice de a ataca stanele de oi si vaci, dar si de a indeparta raul din casa.
