Evaziune fiscală, spălare de bani şi expatrierea unor importante sume de bani provenind din infracţiuni economice foarte grave. Acestea sunt faptele pentru care DNA îl anchetează pe libanezul Said Baaklini într-un nou dosar.
Omul de afaceri libanez Said Baaklini a creat o reţea de criminalitate organizată cu scopul de a scoate profit din evaziunea fiscală rezultată în urma unor operaţiuni comerciale ilegale. Acestea sunt cele mai noi acuzaţii aduse de procurorii DNA lui Baaklini, pe numele căruia a fost deschis un nou dosar penal. Noul dosar a fost disjuns din ancheta „UCM Reşiţa”, şi face referire la acuzaţii precum evaziune fiscală, spălare de bani şi scoaterea din România a unor sume importante .
Baaklini este acuzat deja şi de tentativă de fraudare cu rambursări ilegale de TVA, în valoare de 60 milioane euro. „Cu ocazia percheziţiei desfăşurate la sediul social al SC Libarom Agri SRL (…) au rezultat date şi indicii în sensul existenţei unei reţele de criminalitate organizată, având ca scopuri realizarea unor acte de evaziune fiscală (referitoare la prejudicii de peste un milion de euro), spălare de bani, expatrierea unor sume importante de bani provenind din infracţiuni economice deosebit de grave. Reţeaua sus-menţionată este organizată în jurul inculpatului Said Baaklini, asociat şi administrator la SC Libarom Agri SRL”, se arată în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe Said Baaklini în afacerea UCM Reşiţa.
Mecanismul şi „săgeţile”
Potrivit procurorilor DNA, probele obţinute evidenţiază în detaliu mecanismele de fraudare a bugetului de stat. Pe de o parte, sunt operaţiunile succesive, false, de vânzare-cumpărare, între firmele controlate de reţea. Scopul era unul singur: creşterea artificială a preţului produselor tranzacţionate, în vederea recuperării ilicite de TVA. Pe de altă parte, sunt activităţile de import-export, sub acoperirea unor achiziţii intracomunitare, în vederea sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor aferente. Procurorii anticorupţie spun că firmele interpuse în acest gen de fraude sunt SC Mike&Trading SRL, SC Beta Trading & Investment SRL, SC Robirra Group SRL şi SC Business Solution Investment SRL. Firmele Mike & Trading şi Beta Trading au fost folosite de Baaklini şi în frauda de la UCM Reşiţa, afacere în care omul de afaceri libanez ar fi încercat să obţină fraudulos o rambursare de TVA de 60 milioane euro. Cele două societăţi au ca acţionari, la vedere, doi cetăţeni libanezi. De altfel, majoritatea firmelor controlate de Baaklini sunt controlate, oficial, de cetăţeni arabi: libanezi, sirieni, irakieni. Reţeta este adesea aceeaşi: după declanşarea unor anchete ale autorităţilor, „săgeţile” lui Said Baaklini dispar din România, şi devin de negăsit de către procurori.
Senatorul Banias „şi-a exprimat o opinie”
Procurorii DNA explică în rechizitoriul tentativei de fraudă de la UCM Reşiţa şi de ce au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui alt nume important: senatorul PDL de Constanţa, Mircea Banias. Potrivit anchetatorilor, din convorbirile telefonice existente la dosar, nu ar rezulta că Banias, acuzat iniţial de favorizarea infractorului, ar fi intervenit pentru a-l ajuta pe Said Baaklini să exporte fraudulos în Guineea patru motoare cumpărate de la UCM Reşiţa. Mircea Banias nu ar fi făcut altceva decât să-şi exprime o părere, la rugămintea fostului director al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Constanţa, Ioan Bălan. „Învinuitul Banias Mircea Marius şi-a exprimat părerea că CNAPMC nu are absolut nici un fel de competenţă în privinţa încărcării sau descărcării mărfurilor aflate pe vasele comerciale, existând alte instituţii competente într-o astfel de problemă, cum ar fi: Autoritatea Vamală şi Poliţia de Frontieră. Considerăm că prin discuţiile sus-menţionate, învinuitul Banias Mircea Marius nu a făcut decât să-şi exprime o opinie, în calitate de fost director general al CNAPMC (în sensul că această companie nu avea posibilitatea legală de a se implica în problema descărcării mărfurilor aparţinând SC Libarom Agri SRL de pe vasul Pacific Dawn). Exprimarea acestei păreri nu poate fi interpretată în sensul unei intervenţii pentru ca mărfurile respective să nu fie descărcate pe navă şi să nu fie controlate de ANCEX, autoritatea navală şi poliţia de frontieră”, explică procurorii în decizia de scoatere de sub urmărire penală a senatorului PDL.
