Gălățenii au descoperit două stele variabile din constelațiile Cassiopeia şi Andromeda, care acum poartă numele „Galați V1“ și „Galați V2“.
Astroclubul „Călin Popovici“ din Galați a împlinit zece ani de activitate, în această perioadă fiind înregistrate câteva performanțe notabile, de la înființarea unuia dintre cele mai bine dotate observatoare astronomice publice din țară, la descoperirea a două stele variabile, numite „Galați V1“ și „Galați V2“.
Astroclubul poartă numele unui astronom gălăţean, academicianul Călin Popovici (1910 – 1977), care în 1924, împreună cu fratele său şi câţiva prieteni, au înfiinţat la Galaţi „Asociaţia Astronomilor Români“. Astroclubul a fost înființat de muzeograful Ovidiu Tercu și un grup de pasionați de astronomie, iar primul instrument de observare a fost o lunetă recondiționată, adusă de acasă. Simultan, la Complexul Muzeal pentru Științele Naturii (CMSN) Galați „Răsvan Angheluţă“ Galaţi a fost înființată Secția Planetariu-Observator Astronomic și data primei proiecții la Planetariu, 16 aprilie 2005, a fost și data înființării astroclubului.
În anii care au urmat a fost înființat cel mai modern observator astronomic pentru public din țară. Înființarea Observatorului și modernizarea Planetariului au fost realizate în cadrul proiectului „Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii-obiectiv turistic transfrontalier“, dezvoltat în cadrul Programului de Vecinătate România – Republica Moldova, PHARE CBC 2006. Proiectul în valoare de 503.000 euro a fost implementat de CJ Galaţi în parteneriat cu CMSN şi Centrul Infomedia Cahul, Republica Moldova. Observatorul de la Galați este singurul pentru public din România prevăzut cu acoperiş tractabil şi cu un telescop principal cu sistem optic
Ritchey – Chretien cu diametrul de 400 mm, pus pe o montură ecuatorială ASA Direct Drive DDM 85. Din camera de control a telescopului, cu ajutorul unui calculator se comandă montura telescopului, camera Mintron pentru video–astronomie şi camera CCD pentru observaţii şi astrofotografie. Planetariul are un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m. Pe terasa de observaţii astronomice de 250 mp sunt organizate vizionări pentru public, cu două telescoape Meade Dobson de 300 şi 400 mm, două telescoape pentru observaţii nocturne SkyWatcher Dobson de 200 şi 250 mm şi observaţii solare în H–alfa cu luneta Coronado SolarMax de 60 mm.
Un bilanț de invidiat
Cei zece ani trecuți de la înființarea astroclubului sunt prilejul unui prim bilanț.
„Împreună cu colaboratorul meu vechi, Alex Dumitriu, care este membru vechi al Astroclubului «Călin Popovici» iar acum e student în Marea Britanie şi chiar face parte din Consiliul de Administraţie al The Astronomical Society of Glasgow, ne-am ocupat încă de la început de partea de popularizare a activităţilor observatorului. Din momentul în care observatorul a început să fie operativ, împreună ne-am propus diferite scopuri. Am reuşit să observăm, de-a lungul anilor, peste 1.100 de asteroizi apropiaţi Pământului şi comete. Chiar am contribuit, prin observaţie, la calculele orbitelor acestor corpuri cereşti. Suntem coautori şi la câteva articole ştiinţifice. Am raportat în toţi aceşti ani peste 11.000 de poziţii de observaţie, fiind cel mai productiv observator din istoria astronomiei româneşti. În 2013, pe baza productivităţii observaţionale în ce priveşte asteroizii şi cometele observate, am ocupat locul 8 în Europa şi locul 40 în lume, din cele peste 1.800 de observatoare. Iar în septembrie 2013, împreună cu Alex Dumitriu, am descoperit stelele variabile «Galaţi V1» şi «Galaţi V2». Ne dorim să obţinem cât mai multe rezultate noi, dar ne-ar mai fi de folos aparatură şi mai performantă“, a declarat Ovidiu Tercu, coordonatorul Secției Planetariu-Observator Astronomic a CMSN Galați.
Acest bilanț al pasionaților de astronomie din Galați este unul de invidiat.
DESCOPERIRE. Două stele care poartă numele Galațiului
În 2013, Ovidiu Tercu și Alex Dumitriu au descoperit că două stele din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda sunt de fapt stele variabile. Stelele variabile sunt stele a căror strălucire variază periodic. Stelele descoperite de cei doi astronomi gălățeni sunt stele variabile de tip Delta Scuti, a căror variaţie este de ordinul orelor, iar variaţia este rezultatul unor procese interne din interiorul stelelor. Datele au fost raportate la Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea. Celor două stele le-a fost acordată denumirea “Galaţi V1“, respectiv “Galaţi V2“. Sunt singurele stele cu nume româneşti, în afara de steaua “Sanduleak -69° 202“, care a explodat sub forma supernovei “SN 1987A“.