Orasul minier Aninoasa moare putin cate putin pe zi ce trece si toate institutiile sunt afectate. In Aninoasa se gaseste singura scoala din judetul Hunedoara unde cursurile au fost amanate, iar acest lucru nu s-a intamplat din cauza zapezii, ci din lipsa curentului electric. Fostul oras minier se chinuieste acum sa supravietuiasca, cu mana intinsa catre Executiv, si doar administratia locala si-a pastrat optimismul si spune ca problemele se vor rezolva.
Cei 350 de elevi de la scoala generala "Sfanta Varvara" din Aninoasa vor merge la scoala cu o saptamana intarzire din cauza ca imobilul in care functioneaza a fost debransat de la reteaua de energie electrica. scoala "Sfanta Varvara" s-a mutat, temporar, toamna trecuta in fosta cladire administrativa a Exploatarii Miniere Aninoasa, inchisa in urma cu circa doi ani. Inainte de Craciun, Compania Nationala a Huilei Petrosani a anuntat ca nu mai are nevoie de curent la fosta mina, iar Enel – Electrica a decis sistarea energiei. Primaria Aninoasa a facut demersurile pentru transferul de contract, dar procedura este anevoioasa. "Suntem obligati sa amanam scoala din cauza ca nu avem energie electrica si chiar si incalzirea era tot pe baza de curent electric. Am facut demersurile necesare la Electrica, dar inca nu am primit avizele necesare si am decis sa amanam cu o saptamana inceperea cursurilor. Daca vom rezolva mai repede problema, copiii vor veni mai repede la scoala", a declarat primarul orasului Aninoasa, Ilie Botgros. Acesta spune ca orele vor fi recuperate, conform unui program stabilit de institutia de invatamant. Elevii se afla provizoriu in curtea fostei mine, din cauza ca banii pentru repararea scolii au venit destul de tarziu, iar lucrarile vor fi finalizate abia in aceasta primavara, in baza unui proiect pentru care Ministerul Economiei si Finantelor a alocat 800.000 de lei, iar de la bugetul local suma a fost completata cu inca 170.000 de lei. Lipsa energiei electrice nu este insa o noutate pentru administratia publica locala din Aninoasa. In repetate randuri, Enel – Electrica a lasat atat orasul, cat si sediul primariei in bezna chiar si cate o lunadin cauza facturilor neachitate si doar interventia financiara a Consiliului Judetean Hunedoara a rezolvat problema. "Daca nu vom mai primi sprijin financiar, este posibil sa fim din nou debransati, dar noi speram sa nu mai avem sincope in privinta iluminatului", a spus Botgros.
Bani pentru subredul pod de peste Jiu
Dar energia electrica nu este singura problema stringenta a comunitatii. De ani de zile oamenii care traiesc in Aninoasa se uita cu groaza cum podul de peste raul Jiu, singurul care face legatura cu restul Vaii, sta sa se darame. Torentele din toamna anului trecut au subrezit si mai mult structura de rezistenta a constructiei de pe DJ 668, in timp ce edilii nu puteau decat sa spere ca nu va mai ploua si pilonii vor rezista pana cand vin banii de la Executiv pentru repararea podului. Podul ce face legatura dintre orasul Aninoasa si restul Vaii Jiului a fost construit la inceputul anilor 1900, iar de aproximativ 50 de ani nu a mai beneficiat de reparatii capitale. In timp, torentele au erodat structura de rezistenta a constructiei de peste raul Jiu, iar podul risca in orice moment sa se prabuseasca. Autoritatile locale au incercat din anul 1998 sa obtina fonduri pentru reabilitarea acestuia, insa nu au reusit sa gaseasca banii necesari, adica circa 4,2 milioane de lei. O expertiza efectuata de Facultatea de Constructii a Universitatii Tehnice Timisoara, la cererea Primariei Aninoasa, releva faptul ca infrastructura podului prezinta degradari importante, la fel ca si grinzile principale si placa din beton armat din structura de rezistenta a constructiei. In baza acesteia, Consiliul Judetean Hunedoara a promovat un proiect de hotarare de guvern, prin care a solicitat finantare in vederea reabilitarii drumului judetean care face legatura intre Iscroni si Aninoasa si, in special, a podului de peste Jiu. Anul 2008 a adus prima veste imbucuratoare pentru localnici: Guvernul a alocat prima transa de un milion de lei pentru consolidarea constructiei. "Banii au intrat deja in contul Consiliului Judetean Hunedoara. Este vorba despre prima transa si mai trebuie sa primim inca 3 milioane de lei. Cred ca CJ Hunedoara va prelua proiectul si vom da drumul la licitatie, astfel incat in primavara, cand vremea ne va permite, sa demaram lucrarile", a spus primarul orasului Aninoasa. Daca la prima vedere suma nu pare foarte mare, pentru administratia publica locala este practic imposibil sa o asigure. Cu datorii mari, Primaria Aninoasa se chinuieste acum de pe o zi pe alta sa supravietuiasca. Pentru realizarea investitiilor de stricta necesitate, Consiliul Local a fost nevoit sa contracteze un credit de 3 milioane de lei pe care cu greu il ramburseaza. De asemenea, mai exista alte 500.000 de lei datorii catre terti. O parte a problemelor s-ar putea insa rezolva daca Ministerul Economiei si Finantelor ar aloca suma pe care o datoreaza catre administratia publica locala, in valoare de 5 milioane de lei, reprezentand cota-parte din venitul minerilor de la EM Aninoasa in perioada 2001-2004. "Daca am primi acesti bani, ar fi extraordinar. Am reusi sa ne achitam datoriile si ar mai si ramane fonduri pentru alte investitii", a calculat Ilie Botgros.
Declin produs de inchiderea minei
Declinul orasului Aninoasa s-a accentuat o data cu inchiderea Exploatarii Miniere Aninoasa, in urma cu apoximativ doi ani, cand Executivul a decis ca nu mai este profitabila. Daca in 1990 Aninoasa avea 7.200 de locuitori, dintre care 3.500 lucrau la unitatea extractiva, acum mai sunt putin peste 5.000 de suflete, dintre care 2.600 sunt copii si pensionari, iar aproape 280 de persoane traiesc din venitul minim garantat. Primarul orasului, care a lucrat ani de zile in industria miniera, priveste cu regret inapoi, mai ales ca o data cu sistarea activitatii extractive s-a diminuat mult si contributia la bugetul local: "Ne-a afectat mult inchiderea minei. Ni s-a dus plamanul. Timp de 130 de ani, in jurul exploatarii miniere a gravitat toata comunitatea si de fapt acesta a fost motivul pentru care Aninoasa a fost declarata oras, pentru ca avea potential". Botgros, care a plans cand a fost scos ultimul vagon de carbune, este insa optimist si crede ca mina se va redeschide: "stiu sigur ca mina Aninoasa se va redeschide. Exista rezerve de carbune pentru inca 100 de ani si nu vorbesc despre Stratul 13, pe care noi nu l-am gasit, dar il exploateaza EM Livezeni". Pentru salvarea comunitatii, edilul nu crede ca trebuie decizie politica, ci doar vointa administratiei. In timp, s-a reusit atragerea a trei investitori importanti, care sa suplineasca macar partial unitatea extractiva, iar in fostul oras minier sunt la ora actuala 1.300 de locuri stabile. "Nu este vorba despre vointa politica. Puterea sta in mainile noastre. Noi trebuie sa gasim solutii, nu altii pentru noi. Pana la sfarsitul anului 2008 vom crea 2.000 de locuri de munca stabile. Vointa politica a fost cand s-a inchis exploatarea miniera. Guvernul a pus-o pe lista si tot Guvernul putea sa o retraga de pe acea lista. Dar noi suntem puternici si vom reusi", a spus cel care este de trei mandate primar la Aninoasa.
» Colonie cenusie
Cu blocuri cenusii de colonie si multe case, Aninoasa pare acum mai degraba o comuna ridicata fortat la rangul de oras. Edilii sunt insa optimisti si privesc viitorul cu speranta, in ciuda greutatilor cu care se confrunta. stiu ca fara ajutorul banilor de la bugetul de stat nu se poate, dar nici alte localitati mai mari nu traiesc fara aceste finantari. Pentru localnici, viata a intrat in rutina, iar orasul de mult nu li se mai pare cenusiu. Nici macar scoala din curtea minei, ramasa in plina iarna fara curent electric, nu reprezinta pentru ei un lucru neobisnuit.
