30 octombrie 2016 marchează un an de la tragedia care a zguduit România. 64 de tineri și-au pierdut viața, iar aproximativ 150 au fost răniți într-un incendiu în clubul bucureștean Colectiv, care a scos la suprafață nenumărate nereguli din sistemul public – funcționari care nu își fac treaba, lipsă de coordonare între echipajele de intervenție, lipsa unei reacții prompte a autorităților, infecții intraspitalicești.
Incendiul a lăsat în urmă numeroase familii îndurerate de pierderea copiilor lor, tineri care, într-o vineri seara, au plecat de acasă pentru a se bucura de concertul unei formații rock, „Goodbye to Gravity”. Printre aceștia, este și Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani, care s-a stins din viață la trei săptămâni de la incendiul din Colectiv.
În 21 august, Eugen Iancu scria că fiul său, Alexandru, ar fi trebuit să aibă 23 de ani. Tânărul era absolventul Academiei de Științe Economice, era pasionat de muzică și cânta la chitară. El a fost internat în stare critică, la Spitalul „Sfântul Ioan din Capitală”.
„Nouă luni. Ar fi trebuit ca Alex să aibă 23 de ani, să cânte, să fie probabil în concediu . Dar nu, nu este aşa . 64 de tineri au murit. Cam 50 de tineri sunt mutilaţi pe viaţă. Alţii vor rămâne cu semne pe corp şi cu siguranţă toţi vor rămâne cu un coşmar întipărit în minte. Cu ce a schimbat această tragedie societatea românească? Cu ce a schimbat această crimă a statului român asupra propriilor tineri sistemul administrativ sau politic? Cu nimic. Am schimbat un guvern. Ei şi? Vă simţiţi mai în siguranţă acum?" Vedeţi o schimbare în spaţiul public? S-a pornit construcţia unui singur spital? S-a modificat ceva în funcţionarea localurilor? Mor mai puţini oameni? Ştim de ce mor? Este curăţenie în spitale? Operatorii 112 acţionează pentru intervenţie rapidă şi precisă? Procurorii anchetează altfel decât la comandă? Vedeţi anchete asupra criminalilor şi hoţilor din spitale? Vedeţi anchete asupra lui Arafat sau Bănicioiu? Sănătatea este garantată prin Constituţie. Dar criminalii din sănătate sunt protejaţi de preşedinţie, de servicii, de guvern pentru că sănătatea cea garantată de legea supremă este secretizată. Guvernul României face un raport în urma căruia cineva trebuia cel puţin demis, cu siguranţă procurorii ar fi trebuit să se autosesizeze şi să înceapă anchetele, dar fiind în ţara tuturor posibilităţilor procurorii se fac ca nu văd iar guvernul îi dă puteri sporite celui dovedit ca slab manager. Acum bineînţeles ne pregătim de alegeri , din nou alegeri. Motiv să nu facem în continuare nimic. Ce rost ar avea? Viata este o loterie, dacă ai noroc scapi, dacă nu, GHINION. Asta da schimbare", scria Eugen Iancu, pe pagina sa de Facebook.
În prezent, Eugen Iancu este unul dintre cei mai vocali părinți care și-au pierdut copiii în tragedia din 30 octombrie 2015. După ce fiul său a încetat din viață, Eugen Iancu a decis să se implice activ pentru ajutorarea răniților. Astfel, el a fondat Asociația Colectiv GTG3010, singura asociație înființață de cei care au avut de suferit în mod direct în urma incendiului, fiind formată din 100 de membri.
La un an de la tragedie în urma căreia și-a pierdut fiul în vârstă de 22 de ani, Eugen Iancu a rememorat seara incidentului. Într-un interviu acordat RFI, el povestește cum, cu 10 zile înainte de tragedie, a decis ca el și soția sa să părăsească țara. Inițial, și fiul lor a spus că va merge cu părinții în Anglia, după care s-a răzgândit, nedorind să își lase fratele de 15 ani în grija bunicilor. Mai târziu, tatăl avea să regrete că nu a insistat ca fiul cel mare să meargă cu restul familiei în Anglia.
„Nu am insistat să îl luăm cu noi. Acum îmi pare rău că nu am făcut-o. Pe 20 octombrie am aterizat în Londra. Nu aveam de unde să știm că zece zile mai târziu se va întâmpla această tragedie. A fost un moment greu. Îmi amintesc că era noapte. Soția vorbea cu el la telefon. El îi spunea că a ars. Ea a început să strige. Eu eram la baie. Am ieșit și nu înțelegem ce se întâmplă. L-am sunat pe Vlad de pe celălalt telefon. Am auzit de un incendiu. Aveam imaginea unui incendiu acasă. Îl vedeam pe Vlad în pantaloni scurți în fața blocului uitându-se cum arde blocul. Cam asta înțelegeam din ce țipa Mihaela vorbind cu Alexandru la telefon. Mi-a răspuns celălalt copil, calm. Mi-a spus că nu e nimic și că Andu a plecat la un concert, iar acolo s-a produs un incendiu, dar nu era nimic grav. Copilul probabil că nu știa. Nici eu nu îmi dădeam seama pentru că dincolo soția vorbea cu el. Am zis că totul este OK. Soția s-a întors în țară a doua zi. Sâmbătă dimineață erau toți sedați. Ni se transmisese doar că are trei degete ce trebuiau amputate pentru că erau arse total. Atunci m-am gândit că vor trebui puse proteze în timp. Am zis că se duce soția (în țară), iar eu rămân să mă acomodez cu atmosfera de acolo, să muncesc și să strângem bani. Știam că va fi nevoie de foarte mulți bani pentru operații și ce va urma”, a povestit Eugen Iancu, pentru RFI.
Eugen Iancu a mai rămas câteva zile în Anglia, având încredere deplină în autorități, care dădeau asigurări că situația răniților este sub control.
„Nu mi-am putut imagina nicio clipă că s-ar putea petrece un asemenea eveniment. Nu mi-am pus nicio secundă problema că s-ar putea (…) Mă uitam la televizor cum conducerea țării ne asigura că <<avem de toate>>. Aveam în cap că nu sunt probleme cu copiii noștri, că vor scăpa, că sunt pe mâini bune (…) Am avut încredere că va fi salvat (…) Insist pe faptul că a fost ghinionul lui, că a plecat pe picioarele sale, că a vorbit”, a spus el, vineri seara, într-o emisiune TVR, subliniind faptul că fiul său se simțea bine atunci când a mers la spital, însă că a fost răpus după trei săptămâni de stat în spital.
Un an mai târziu, Eugen Iancu afirmă că, intrând în spital, Alexandru a intrat în locul care i-a adus moartea, întrucât a doua zi după ce a fost internat analizeze arătau că a contractat bacterii, iar o săptămână mai târziu, fiul său era deja inconștient.
„Niciunul nu a pomenit despre vreo bacterie. Acum, intrând în posesia dosarului, am văzut că luni, pe data de 2 noiembrie, al meu avea confirmată prezența primei bacterii, la analiza făcută de sâmbătă. Al meu a avut cinci bacterii, luate (imediat). La două zile tot apăreau. Erau numai de genul klebsiella, piocianic. Noi nu aveam plămâni artificiali. S-au adus după nouă zile. După nouă zile, când (plâmânii artificiali) erau în Timișoara? Un astfel de aparat costă 3.000 de euro. Au fost fundații care au vrut să cumpere de a doua zi, de luni. Li s-a apus să nu cumpere pentru că au de toate”, a afirmat Eugen Iancu, în interviul acordat RFI.
Când a ajuns în țară, a constatat cu stupoare că fiul său arăta „ca o mumie”, fiind umflat și bandajat, ceea ce l-a făcut să simtă că Alexandru nu mai are șanse să se recupereze. Vorbind de ultimele clipe pe care le-a petrecut lângă fiul său, Eugen Iancu evocă lipsa de profesionalism a cadrelor medicale și modul brutal în care acestea s-au comportat imediat după ce tânărul s-a stins din viață.
„Oamenii au plâns, au muncit, dar pentru ei era un stres că trebuie să stea cu el zi și noapte. Eram cu el când a murit. Nu mi-au zis să plec, dar se agitau în preajma mea. După ce am ieșit pe hol și m-am dus la ai mei, au mai stat un minut până când l-au dus cu targa, spre INML (…) Atâta umanitate există în România, încât au considerat că a-l scoate într-un sac, la câteva minute, este ceva normal”, a precizat el, într-o emisiune TVR1.
Noi toți suntem vinovați
Eugen Iancu nu atribuie vina unei singure persoane. Consideră că o parte din vină îi aparține pentru că nu și-a convins fiul să meargă în Anglia și, în același timp, susține că vina le aparține și autorităților, dar și medicilor.
„Oamenii ăștia sunt de o nesimțire cumplită. Au omorât prin acțiunile și inacțiunile lor (…) Noi toți (n.r – suntem de vină). Problema e cine își asumă. Își asumă un om care a muncit în Austria și care e acum Ministrul Sănătății”, a subliniat Eugen Iancu.
Întrebat dacă are ceva să îi reproșeze șefului Dispeceratului pentru Situații de Urgență (DSU), Raef Arafat, Eugen Iancu a răspuns: „Am (n.r – să îi reproșez) și lui și miniștrilor și medicilor. Un medic nu e un strungar (…) Ei dacă recunoșteau (n.r – problema bacteriilor din spitale), din cei 37 care au murit după incendiu, cred că 10 scăpau. Și unul dacă scăpa și tot era bine”.
În decembrie 2015, Eugen Iancu îi adresa secretarului de stat Raed Arafat un mesaj în care îl acuza de crimă și îi cerea să demisioneze.
„Domnilor politicieni, domnule Arafat, eu sunt tatăl unui copil de 22 de ani, proaspăt absolvent de ASE, cursuri de zi, care noaptea muncea pentru una dintre cele mai mari companii din lume şi care îşi găsea timp să şi cânte, pentru că asta era pasiunea lui. Copilul ăsta ar fi trăit dacă voi nu va încăpăţânaţi şi nu vă credeaţi de neînvins. Sunteţi nişte incompetenţi, iar incompetenţa voastră a ucis. Vă acuz de crimă domnule Arafat, domnule Bănicioiu, domnilor manageri. Dumneavoastră încercaţi să vă acoperiţi urmele, dar nu veţi reuşi. Domnilor, vă voi repeta asta zilnic până când veţi înţelege că aţi greşit şi veţi începe schimbarea. Domnilor, ce alegeţi? Să vă protejaţi propriile interese sau să vă asumaţi greşelile şi să luaţi măsurile ca aşa ceva să nu se mai repete. Prima măsură ar fi să vă asumaţi vina, să demisionaţi şi să vă supuneţi legii", scria Eugen Iancu, pe Facebook.
Un an mai târziu, însă, șeful DSU se află, în continuare, la conducerea instituției. Într-un interviu publicat, sâmbătă, de agenția Mediafax, Arafat explică de ce nu a demisionat în urmă cu un an.
„Cei care au cerut această demisie, oameni simpli n-am văzut, oameni implicaţi şi anumite emisiuni, posturi de televiziune – da, am văzut. În primul rând era o situaţie de dezastru. Acolo nu consider că sistemul de urgenţă a neglijat sau a făcut ceva în care să spui că trebuie să plece oamenii din sistemul de urgenţă, să plec eu sau să plece altul. Dar eu am zis de mai multe ori – dacă mi se cere, plec, nu se pune problema. Nu aveam motiv în timpul în care eram la maxim în lucru să vin să spun: eu plec şi vă las. Poate că era pentru mine chiar…mă linişteam, se linişteau si ei că nu mai atacau pe nimeni. Să pleci pentru că cineva îţi cere demisia, că cel care îţi cere demisia ţi-o cere pentru anumit motiv, eu nu o fac. Cei care au urlat deschis erau în număr mic, care ştiam foarte bine, cel puţin aveam convingerea bună, ce stă în spate. Dacă venea premierul şi îmi zicea – trebuie să pleci, fără nicio problemă, plecam, nu se punea problema. Dar mai mult la anumite momente demisia să ţi-o depui este şi un act în care înseamnă că ai lăsat totul baltă şi ai zis la revedere. Şi nu era bine să o fac pentru că sistemul avea nevoie să stăm şi să îl sprijinim să meargă mai departe", a declarat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din Ministerul de Interne.
Bilanț la un an de la tragedie
Cu toate acestea, la un an de la tragedie, tatăl lui Alexandru Iancu susține că situația din România nu este foarte diferită față de momentul 30 octombrie 2015, care a marcat viața sute de persoane.
„În urmă cu un an s-a murit. Corupția, hoția, crima, prostia,nesimțirea au atins cotă maximă. Atunci, o parte din politicienii noștri, din administratorii acestei țări, au înțeles că trebuie să se retragă. Am crezut că bunul simț trăieste încă în România. Fals. A durat puțin și a fost doar calcul politicianist. Bandiții care au distrus tot în țara asta se reîntorc. Cu mult tupeu, nemernicii care în urmă cu un an își dovedeau prostia, hoția, lașitatea, vor acum să revină. Am sperat că se va schimba ceva, că asemeni echipei lui Ciolos, toate partidele vor aduce oameni noi, tineri,pozitivi, deștepți și mai puțin pătați. Dar nu, partidele noastre îi vor pe aceeași retardați în frunte. De ce ? Pentru că <<sunt băieti buni>>, pentru că gașca hoților și a criminalilor este uriasă, pentru că ei au făcut bani, au făcut chefuri, au făcut <<bisinisuri>>împreună (…) M-am săturat de Năstași, de Băsești, de Bănicioi, de Tăriceni, de acești mizerabili care au distrus, au furat, au ucis. Știți câte școli au autorizații de funcționare ? Știți câte spitale au autorizații de funcționare? La viitorul Colectiv vor muri copiii voștri. Dar vouă nu vă pasă. Votați aceiași politicieni și sigur veți deveni ucigași, veți fi cei care v-ați ucis copiii”, a scris Eugen Iancu, în 18 octombrie, pe pagina sa de Facebook.
Totodată, într-o înregistrare video realizată de Asociația GTG3010, Eugen Iancu susține că fiul său a murit „din cauza mizeriei, a bacteriilor, a incapacității medicilor și politicienilor de a nu recunoaște că sunt incapabili să salveze vieți”. „Ne-am întors acolo unde eram în 30 octombrie 2015”, a conchis el.
În urmă cu un an, în urma tragediei, mii de persoane au ieșit în stradă, în de nemulțumire față de un sistem corupt. „Corupția ucide” spunea, la rândul său, președintele Klaus Iohannis, la câteva zile de la incendiul din clubul Colectiv. Astfel, protestele de amploare au dus la demisiile fostului premier Victor Ponta, fostului vicepremier Gabriel Oprea și fostului ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu. Primarul Sectorului 4 de la vremea respectivă, Cristian Popescu Piedone, a fost obligat să se retragă din viața politică. Totodată, cazul a ajuns în atenția autorităților, fiind deschise mai multe dosare penale.
