Șeful Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, nu a plecat spre management sportiv dintr-un vestiar plin de sportivi transpirați, ci dintr-un cenaclu literar.
La 20 de ani, boss-ul de la FRF era întruchiparea sensibilității în poezie. „Când mama uită să mă legene, nu pot să dorm și povestesc lumii lucruri imaginate”, scria Burleanu în 2004. Referitor la scriitura acestuia, criticul literar Bogdan Creţu spune că „nu s-a pierdut un mare poet”.
Un amănunt ne-știut din biografia președintelui Federaţiei Române de Fotbal. Răzvan Burleanu, acum în vârstă de 32 de ani, a avut în timpul liceului și în anii de după absolvire preocupări artistice și jurnalistice, scriind poezii și editoriale. „România liberă“ a găsit cinci poezii publicate de Burleanu în 2002, în Revista „Ateneu“ din Bacău, anterior acestea fiind premiate de publicaţie în cadrul unui concurs literar desfășurat în același an, sub egida Festivalului „Arlechin“.
„Dumnezeu este/înainte de toate/virgula dintre viaţă și moarte“
Iată una dintre creaţiile lui Răzvan Burleanu: „Liniște apollinică beţie dionisiacă/tăcere cuvânt îngropat în sine/de aici se poate citi totul/poetic al democraţiei/cuvinte golite/cuvinte îmbuteliate/părăsit în mine însumi/și-n noroaiele de-afară/straniu ca un arhetip din Jung/sindromul amintirilor voalante/sentimentul epileptiform al deja trîitului/Simultanul./Paradis și infern/Muzeu al cărnii/cu aripi glorioase/tăcere și beznă pretutindeni/aici viaţa o poţi auzi în surdină” (poemul „Nevroză”). Celelalte poezii au titlurile „Gerunziu uman”, „Ego”, „Sfârșit” și „Dumnezeu”, ultima sunând astfel: „Dumnezeu este/înainte de toate/virgula dintre viaţă și moarte/o mare din care nasc din când în când/pământuri./L-am privit pe Dumnezeu în ochiul lui triunghiular/ca să renasc în lumea luminii/transfinită/pe care timpul dizolvat o/presimte”.
„E vorba despre un om pasionat de literatură“
Fără a cunoaște numele autorului, criticul literar Bogdan Creţu, conferenţiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a acceptat să își exprime opinia despre aceste poezii. „Nu știu ale cui sunt versurile… Dar nu s-a pierdut un mare poet.
E adevărat, există în aceste versuri destule clișee, o viziune stângace, dar încordată, care vânează contradicţiile, există dârele unor lecturi și mai ales există voinţa de a scrie poezie, cu orice preţ. Asta mă face să cred că e vorba de un începător. Autorul nu are o vocea a sa, dar și-o caută tensionat. După cum caută să găsească definiţii metaforice ale marilor taine: Dumnezeu, trecerea timpului etc. Sunt semnele firești ale debutului. Este poezia intelectualizată, rece, a unui premiant. Dacă un student mi-ar arăta astfel de texte, aș încerca să îi pun ordine în lecturi, dar, cu siguranţă, l-aș încuraja să scrie în continuare. Sunt semne că e vorba despre un om pasionat de literatură, care are cultură și își dorește să devină scriitor“, a declarat Creţu.
Șeful FRF: „Lupoaica lui Romulus și Remus s-a prostituat de mult“
Răzvan Burleanu a fost, conform CV-ului său, între 2002 și 2004, redactor-șef al Revistei „Scrieri…“, „periodic de atitudine intelectuală, genealogie culturală și estetică“ Tot din aceeași perioadă datează un alt premiu primit de Burleanu: locul 1 la Tabăra Naţională de Jurnalism de la Ciric-Iași pentru reportajul „Gangul repetenţilor”, difuzat de TVR Iași, și tableta „Amarul și dulceaţa unui român sadea“, apărută în revista „Ieșeanul Junior“. Doi ani mai târziu, el a absolvit un curs de jurnalism politic organizat de Centrul de Jurnalism Independent și susţinut de Claudiu Săftoiu.
„România liberă“ a găsit, în aceeași revistă „Ateneu“, un editorial scris în acea perioadă de actualul șef al fotbalului românesc. Titlul era „Cine este România? Socializare după masa de seară sau ce poţi să mai faci pentru altul sau pentru tine“.
„Trăim sau suntem trăiţi de un moment paradoxal, încă unul din lungul șir care a conturat pe aceste meleaguri paradoxul ca mod de a fi. În același timp, sentimentul naţional se usucă și crapă. Vocile se amestecă, deruta crește, cine îndrăznește să se exprime naţional e categorisit pe loc drept extremist, iar orice părere lucidă asupra ţării tale este anti-românească în jargonul postmodern la zi și ai face bine să-ţi iei tălpășiţa.
Știu că «lumea» nu mă poate suferi, dar m-am săturat de șopârlism (sublinierea lui Burleanu – n.r.), de îmbrăcarea textului în uniformă de camuflaj. Nu vreau decât să ofer o oglindă superbă a României morţilor vii. Ochii mei de adolescent au înregistrat imaginile și le-au livrat neuronilor. Eu nu sunt decât vocea generaţiei mele“, scria tânărul băcăuan la începutul textului. Urmează o coloană dedicată lupilor, strigoilor și porcilor, ideea fiind că „se pare că lupoaica lui Romulus și Remus s-a prostituat de mult, decăderea structurii lupești stă tocmai în acţiunea unei Scufiţe Roșii care răstoarnă o întreagă ierarhie veche de câteva mii de ani pentru a restaura o copie infidelă a haitei“. Autorul încheie nervos: „Cu toate argumentele raţionale din cap, trag aer adânc în piept și mă întreb pe un ton bășcălios certăreţ: Pe când o schimbare? Cine este România? P.S. Trăiască omul eliberat, s-a zis cu tirania acţiuni încremenite în tipare“.
Căuta coleg de apartament la București
În 2003, intrat la facultate, la București, Răzvan Burleanu a lăsat la o parte, încet-încet, preocupările literare, dedicându-se studiului știinţelor politice. CV-ul său conţine un șir lung de conferinţe pe această temă, în ţară și străinătate. În paralel, a lucrat în calitate de consilier la Primăria Bacău, apoi într-o firmă, urmând posturi la Autoritatea Electorală Permanentă și Camera Deputaţilor.
„Lovitura vieţii” a dat-o în 2009, când a fost angajat consilier la Departamentul de Minorităţi de la Administraţia Prezidenţială. Cu toate că umbla în cercuri înalte, Burleanu nu o ducea deloc strălucit în acea perioadă, arhiva forumului SNSPA, unde a făcut facultatea, păstrând un anunţ prin care acesta căuta coleg cu care să împartă chiria unui apartament din București.
Implicat, ulterior, în activitatea Federaţiei de Minifotbal, Răzvan Burleanu a candidat în 2014 la președinţia Federaţiei Române de Fotbal și, profitând de condamnarea la închisoare a favoritului Gheorghe Popescu cu o zi înaintea scrutinului, a fost ales. În ciuda faptului că în mandatul său echipa naţională s-a calificat la Campionatul European din acest an, activitatea sa la cârma Federaţiei este aspru criticată în lumea fotbalului