Foarte multe orașe din România au o istorie îndelungată în spate, care încă mai poate fi observată prin prisma clădirilor istorice care au rezistat. Totuşi, timpul îşi pune amprenta asupra tuturor, astfel că foarte multe astfel de clădiri monument şi-au pierdut din farmecul şi strălucirea pe care le aveau odinioară.
Prin urmare, consiliile locale din tot mai multe oraşe au început să acorde atenţia şi importanța necesară acestor clădiri, luând măsuri pentru restaurarea lor. În acest fel, şi aspectul estetic al oraşului respectiv va fi îmbunătăţit.
Care sunt etapele pentru a realiza reabilitarea unei case-monument?
Degradarea clădirilor-monument este din ce în ce mai mare, numeroase astfel de obiecte arhitecturale istorice fiind distruse complet, astfel că nicio metodă sau tehnică modernă de reabilitare nu mai poate fi folosită.
Totuşi, pentru cele care încă mai au o şansă de a redeveni comorile de altă dată, firmele specializate deţin tehnologii moderne, care îi pot ajuta să stabilească gradul de degradare şi paşii necesari pentru ca reabilitarea să aibă loc. O astfel de companie poate realiza o expertiză completă în 5 etape.
1. Releveul de arhitectură şi structură
Prima etapă o reprezintă releveul de arhitectură şi structură, care constă în măsurarea construcţiei. Această măsurare se poate realiza prin intermediul releveelor interioare şi a faţadelor (exterioare), precum şi prin stabilirea sistemului constructiv.
Pentru realizarea acestor măsurători se utilizează atât tehnici clasice, specifice releveelor interioare, iar în cazul decoraţiunilor şi releveelor exterioare – faţada şi forma acoperişului – se utilizează o tehnologie modernă, de scanare 3D laser, această metodă oferind o precizie mult mai mare.
2. Studiul istoric
Acesta reprezintă cea de-a doua etapă, care implică serviciile oferite de un profesionist atestat MCC. Acesta realizează o analiză a întregii istorii a clădirii şi toate transformările prin care aceasta a trecut de-a lungul timpului, astfel încât să poată identifica elementele originale ale construcţiei, elementele care au fost refăcute şi chiar elementele pentru care intervenţia trebuie să se realizeze cu o atenţie sporită.
Pe baza acestui studiu pot fi stabilite tehnicile care vor fi folosite pentru reabilitarea clădirii şi a elementelor decorative.
3. Studiul geotehnic
La această etapă se apelează, în general, când accesul la proiectul iniţial a clădirii este imposibil. Adesea, acest proiect nu mai poate fi găsit, motiv pentru care etapa devine esențială.
Realizarea acestui studiu constă în forarea la o adâncime de 6 metri, pentru a se putea identifica nivelul pânzei freatice, consistenţa şi componența solului. Rezultatele au rolul de a contribui la stabilirea măsurătorilor necesare pentru asigurarea rezistenţei şi consolidării clădirii.
4. Evaluarea rezistenţei şi stabilităţii
În realizarea acestei etape de evaluare se analizează materialele de construcţii în laborator şi se scanează armăturile, pentru a putea fi stabilită rezistența şi stabilitatea clădirii.
De asemenea, şi faţadele pot fi evaluate, astfel încât să se identifice gradul de rezistenţă şi metodele care se vor lua pentru reabilitare. Prin urmare, firmele de topografie vor utiliza toate echipamentele şi tehnologiile pe care le deţin, de la fotogrametrie, până la scanarea 3D şi realizarea de măsurători cu staţia totală.
5. Raportul de expertiză tehnică
Realizarea acestui raport se bazează pe toate analizele şi studiile efectuate în etapele anterioare, astfel încât să se poată stabili tipul de intervenţie, dintre cele două disponibile, minimală şi maximală.
