La startul Campionatului Mondial lumea dorea un meci final între Argentina şi Brazilia. Nu numai că îl dorea, ci îl şi anticipa, pentru că cele două echipe erau considerate a fi cele mai valoroase din lume. Dar fotbalul a vrut altfel, iar Olanda şi Spania, cu adevărat cele mai bune echipe din lume la ora actuală, vor juca duminică ultimul act al Mondialului.
Pentru prima oară în istorie, Olanda şi Spania joacă împreună finala Campionatului Mondial. Pentru prima oară în istorie, o echipă din Europa va câştiga titlul mondial în afara graniţelor bătrânului continent. Pentru prima oară în istorie, o echipă, Olanda, poate deveni campioană mondială după ce a câştigat toate meciurile susţinute în „campania CM”, adică şi în preliminarii, şi la Turneul Final. Pentru prima oară în istorie, un jucător, Wesley Sneijder, poate obţine în mai puţin de 50 de zile Liga Campionilor, cupa şi campionatul din ţara în care evoluează (în acest caz, Italia) şi Campionatul Mondial.
De ce Olanda
Olanda a impresionat la acest Turneu Final prin constanţă şi siguranţă. O echipă care marchează cu un gol mai mult decât adversarul joacă deschis indiferent de numele pe care le are în faţă şi îşi obligă adversarul să se adapteze jocului său, şi nu invers. Disciplină de fier, un antrenor (Bert van Merwijk) care nu lasă nici un amănunt, cât de mic, să îi perturbe planurile, o forţă ofensivă (Sneijder-Robben-Kuytvan Persie) absolut fabuloasă şi o apărare în care treaba este mult simplificată de prestaţia extraordinară a mijlocaşilor defensivi de Jong şi van Bommel, doi „distrugători” de care atacurile adverse se lovesc ca de stânci. Are, probabil, jucătorul care va fi desemnat drept cel mai bun al Mondialului (Sneijder), cu şanse mari de a deveni şi golgheterul competiţiei.
Olanda 2010 nu are nimic de-a face în stilul de joc cu Olanda ’74/’78, echipa care a inventat „fotbalul total”. Aici fiecare ştie perfect care este „bucăţica” sa de teren, care este lucrul pe care trebuie să îl facă şi jucătorul de care trebuie să aibă grijă din echipa adversă. Luaţi individual, e greu de spus că Robben, Sneijder, Heitinga, van Persie sau Boulahroz sunt mai buni decât Cruyff, Neeskens, Rep, Rene van der Kerkof, Rensenbrink, Krol şi Haan, ca să nu mai vorbim de generaţia lui Gullit, Van Basten, Rijkaard, Ronald Koeman şi van Breukelen. Totuşi, Robben&Co. sunt la un pas de titlul mondial, lucru pe care celelalte foste mari, uriaşe glorii ale fotbalului, olandez şi mondial, nu l-au reuşit.
De ce Spania
Prezentă pentru prima oară în finala Campionatului Mondial, Spania pare a fi favorita multora în meciul decisiv cu Olanda. Jocul său de pase este sclipitor. Un stil unic, o tactică ce macină adversarul secundă de secundă, minut de minut, până când acesta clachează. Deşi au încercat să o înghesuie în propriul teren, ca o „alternativă” la jocul ei de pase, Portugalia şi Germania au sfârşit prin a se preda în faţa ibericilor. Spania are un stil de joc ce te face să simţi, să crezi că golul este inevitabil.
Aproape, din ce în ce mai aproape de poarta adversă, spaniolii par a-şi dori să câştige fiecare metru de pământ pentru a te strivi şi a te obliga să greşeşti. La meciul cu Germania, despre care se spunea că ar fi cea mai în formă echipă de la Mondiale, trupa lui Joachim Low nici nu a mişcat în front. Nu a avut spaţii, nu a avut posesie şi, până la urmă, a cedat aşa cum au făcut-o toate adversarele de până acum ale ibericilor, cu excepţia (care, în general, întăreşte regula) Elveţiei. Dacă de la olandezi putem spune clar că Sneijder este favorit pentru a deveni „omul Mondialului”, de la iberici ne vin în minte cel puţin 4-5 nume: Xavi, cel mai bun pasator al Mondialului, David Villa, omul cu golul, Puyol, cel cu zece inimi în piept, care acum respinge ca un kamikadze de pe linia porţii sale, iar în faza următoare marchează plutind peste întreaga apărare adversă, Casillas, îngerul păzitor care intervine miraculos atunci când echipa sa e depăşită, Sergio Ramos, Xabi Alonso ş.a.m.d. Şi, peste toţi şi toate, „bunicul” de pe banca tehnică, Vicente del Bosque, un tip care la prima vedere pare mai degrabă un vânzător într-o băcănie decât un tehnician aflat la un pas de coroana mondială. Dar ce antrenor!
Spania şi Olanda se vor confrunta duminică, de la ora 21.30, în finala mare a Campionatului Mondial de fotbal din Africa de Sud. Învingătoarea va primi 31 de milioane de dolari din partea FIFA, iar învinsa „numai” 24.
Olanda: Koninklijke Nederlandse Voetbalbond
Anul înfiinţării: 1889
Anul afilierii la FIFA: 1904
Cluburi: 4856
Jucători legitimaţi: 1.138.860
Echipament: Nike (complet portocaliu)
Cele mai multe selecţii: Edwin van der Sar – 130 (din 1995)
Golgeter all-time: Patrick Kluivert – 40 de goluri
Locul în clasamentul FIFA: 4
Palmares: campioană europeană (1988), vicecampioană mondială (1974, 1978).
Bilanţ la Cupa Mondială până azi: 8 participări • 44 meciuri • 22 victorii • 10 remize • 10 înfrângeri • 71 goluri marcate • 43 goluri primite
Recorduri la Mondiale: Cea mai bună performanţă: locul 2 (1974, 1978) • Cea mai categorică victorie: Olanda-Coreea de Sud 5-0 (1998) • Cea mai severă înfrângere: Olanda-Cehoslovacia 0-3 (1938) • Golgeter: Johnny Rep – 7 goluri (1974, 1978)
Cum s-a calificat la CM: locul 1 în grupa IX-a, Zona Europa: 8 meciuri, 8 victorii: 2-1 şi 4-0 cu Macedonia; 2-0 şi 2-1 cu Islanda; 1-0 şi 2-0 cu Norvegia; 3-0 şi 1-0 cu Scoţia.
Parcursul la CM: 2-0 cu Danemarca, 1-0 cu Japonia, 2-1 cu Camerun (în grupe), 2-1 cu Slovacia (optimi), 2-1 cu Brazilia (sferturi), 2-1 cu Uruguay (semifinale)
Lotul de 23: Portari: Michel Vorm (Utrecht), Maarten Stekelenburg (Ajax), Sander Boschker (Twente);
Fundaşi: Gregory van der Wiel (Ajax), Khalid Boulahrouz (Stuttgart), John Heitinga
(Everton), Joris Mathijsen (Hamburg), Andre Ooijer (Eindhoven), Giovanni van Bronckhorst (Feyenoord), Edson Braafheid (Celtic);
Mijlocaşi: Ibrahim Afellay (Eindhoven), Nigel de Jong (Manchester City), Wesley Sneijder (Inter Milano), Stijn Schaars (Alkmaar), Demy de Zeeuw (Ajax), Mark van Bommel (Bayern München), Rafael van der Vaart (Real Madrid);
Atacanţi: Ryan Babel (Liverpool), Eljero Elia (Hamburg), Klaas-Jan Huntelaar (Milan), Dirk Kuyt (Liverpool), Robin van Persie (Arsenal), Arjen Robben (Bayern München).
Antrenor: Bert van Marwijk, 58 de ani, în funcţie din iulie 2008.
Spania: Real Federacion Espanola de Futbol
Anul înfiinţării: 1909
Anul afilierii la FIFA: 1913
Cluburi: 18.190
Jucători legitimaţi: 653.190
Echipament: Adidas (tricou roşu, şort albastru, jambiere roşii)
Cele mai multe selecţii: Andoni Zubizaretta – 126 (1985-1998)
Golgeter all-time: Raul – 44 de goluri
Locul în clasamentul FIFA: 2
Palmares: campioană europeană (1964, 2008), vicecampioană europeană (1984), campioană olimpică (1992), vicecampioană olimpică (1920, 2000)
Bilanţ la Cupa Mondială până azi: 12 participări • 55 meciuri • 27 victorii • 12 remize • 16 înfrângeri • 87 goluri marcate • 59 goluri primite
Recorduri la Mondiale: Cea mai bună performanţă: locul 4 (1950) • Cea mai categorică victorie: Spania-Bulgaria 6-1 (1998) • Cea mai severă înfrângere: Spania-Brazilia 1-5 (1950) • Golgeter: Emilio Butragueno (1986), Fernando Hierro (1994, 1998, 2002), Fernando Morientes (1998, 2002), David Villa (2010) – câte 5 goluri
Cum s-a calificat la CM: Locul 1 în grupa a V-a, zona Europa: 10 meciuri, 10 victorii: 1-0 şi 5-2 cu Bosnia-Herzegovina; 4-0 şi 2-1 cu Armenia; 3-0 şi 3-0 cu Estonia; 2-1 şi 5-0 cu Belgia; 1-0 şi 2-1 cu Turcia
Parcursul la CM: 0-1 cu Elveţia, 2-0 cu Honduras, 2-1 cu Chile (meciuri în grupe), 1-0 cu Portugalia (optimi), 1-0 cu Paraguay (sferturi), 1-0 cu Germania (semifinale)
Lotul de 23: Portari: Iker Casillas (Real Madrid), Jose Reina (Liverpool/Anglia), Victor Valdes (Barcelona);
Fundaşi: Raul Albiol, Sergio Ramos, Alvaro Arbeloa (toţi Real Madrid), Joan Capdevila (Villarreal), Gerard Piqué, Carles Puyol (Barce-lona), Carlos Marchena (Valencia);
Mijlocaşi: Xabi Alonso (Real Madrid), Cesc Fabregas (Arsenal/Anglia), Busquets, Xavi, Iniesta (Barcelona), Javier Martinez (Athletic Bilbao);
Atacanţi: David Villa, Pedro (Barcelona), Juan Manuel Mata, David Silva (Valencia), Jesus Navas (Sevilla), Fernando Torres (Liverpool/Anglia), Fernando Llorente (Athletic Bilbao).
Antrenor: Vicente del Bosque, 60 de ani, în funcţie din august 2008.
Xavi: „Să ne bucurăm împreună de finală!”
Xavi Hernandez a fost desemnat jucătorul Euro 2008. La doi ani de la acel eveniment, joacă la fel de bine şi este din nou „în cărţi” pentru a primi aceeaşi distincţie.
Victorie mare cu Germania!
X.H. Da, şi dedicăm această victorie tuturor spaniolilor. Dacă vom juca duminică aşa cum am făcut-o împotriva Germaniei, avem o mare şansă să învingem. Până atunci, să ne bucurăm împreună de finală!
Cum a fost meciul?
X.H. Am jucat aşa cum ne-am planificat. Acum vine finala cu Olanda, o mare echipă care joacă un fotbal extraordinar, cu mari mijlocaşi şi atacanţi. Trebuie să ne impunem personalitatea, jocul nostru.
Cum de joacă Spania atât de bine?
X.H. Simplu. Vrem să practicăm fotbalul în stilul nostru. Este un mare efort colectiv pentru a ne impune, dar reuşim.
Poate fi un jucător spaniol cel mai bun fotbalist al turneului?
X.H. Eu cred că da. Chiar dacă jocul nostru este unul preponderent colectiv, avem foarte multe individualităţi care pot decide un joc.
Van Bronckhorst: „Nu sunt lacrimi, doar bucurie”
Pentru căpitanul Olandei, Giovanni van Bronckhorst, finala cu Spania va fi ultimul meci al carierei, el urmând a se retrage din fotbal la 35 de ani.
Ai 35 de ani şi ai anunţat că după finală te retragi. Este un moment greu?
G.B. Nu. Nu sunt lacrimi, doar bucurie. Mă retrag după o finală mondială. Este ultimul meci al carierei… ce pot să zic? Nu putea fi mai frumos.
Ai ajuns la 106 meciuri în naţională. Care a fost cel mai frumos?
G.B. Sper ca meciul de duminică să fie cel mai frumos al carierei mele. Pentru toată lumea va fi meciul vieţii.
Ai marcat un gol fabulos împotriva Uruguayului…
G.B. Aşa e. Dar nu a fost doar un gol frumos, ci şi foarte important. Este un vis pe care-l trăiesc.
Este Spania echipa pe care o doreai în finală?
G.B. O finală este o finală, nu conta dacă vom juca împotriva Spaniei sau Germaniei. Dar în echipa Spaniei sunt câţiva jucători cu care am fost coechipier aşa că relaţiile mele cu Spania sunt mai apropiate.
Faţă în faţă
Potrivit statisticilor de la Campionatul Mondial, până acum Spania a avut mai mult posesia mingii şi o apărare superioară, în timp ce Olanda a fost mai agresivă în faţa golului şi cu siguranţă olandezii nu se vor da în lături de la intervenţii neregulamentare pentru a încurca jocul ibericilor.
Goluri marcate:Olanda: 12; Spania: 7
Media golurilor pe meci:
Olanda: 2,00;
Spania: 1,17
Şuturi pe spaţiul porţii:
Olanda: 58,2 %
Spania: 37,8 %
Şuturi finalizate cu gol:
Olanda: 17,9 %
Spania: 8,5 %
Posesia medie:
Olanda: 55,7 %
Spania: 65,7 %
Numărul total de pase:
Olanda: 2.748;
Spania: 3.701
Numărul total de dueluri unu la unu:
Olanda: 504; Spania: 538
Dueluri câştigate (%):
Olanda: 57,7 %
Spania: 60,0 %
Faulturi:
Olanda: 97; Spania: 63
Cartonaşe galbene:
Olanda: 15; Spania: 3
Cartonaşe roşii:
Olanda: 0; Spania: 0
18 campioane
Brazilia domină palmaresul celor 18 ediţii ale Cupei Mondiale, cu cinci victorii. În total, şapte ţări au câştigat deja competiţia, care a debutat în 1930, în Uruguay. Italia a câştigat de patru ori şi devansează Germania, victorioasă în trei rânduri.
Palmaresul:
1930: Uruguay
1934: Italia
1938: Italia
1950: Uruguay
1954: RF Germania
1958: Brazilia
1962: Brazilia
1966: Anglia
1970: Brazilia
1974: RF Germania
1978: Argentina
1982: Italia
1986: Argentina
1990: RF Germania
1994: Brazilia
1998: Franţa
2002: Brazilia
2006: Italia
2010: Spania/Olanda
Spania, a treia?
Reprezentativa Spaniei poate reuşi dubla Campionat European/Cupa Mondială, dacă se va impune în finala competiţiei din Africa de Sud, în faţa Olandei. Spania a câştigat titlul european în 2008 şi, dacă obţine şi titlul mondial, se poate alătura Germaniei (Euro-1972, CM-1974) şi Franţei (CM-1998, Euro-2000), singurele echipe naţionale care au realizat o astfel de performanţă.
