În plus faţă de Casa pasivă, un alt concept, mai nou, apărut în urmă cu câţiva ani, este cel al caselor cu consum aproape zero de energie (NZEB) care impune un consum spre zero de combustibili fosili iar energia consumată să provină din surse de energie regenerabilă. În paralel, dar folosind multe din soluţiile propuse de conceptele amintite sunt şi casele ecologice.
Casa activă versus casa pasivă
“Pentru a defini pe scurt un concept complex, cum este cazul pentru casa modernă, se caută ;şi se folosesc slogane. Casa pasivă nu este în totalitate pasivă. Pentru ea se folosesc măsuri pasive, cum este cazul panourilor solare, în schimb, panourile fotovoltice, folosite şi ele pe scară largă, nu sunt pasive pentru că transformă energia termică în cea electrică. Casa pasivă nu poate exista fără resurse regenerabile şi nu neapărat integral pasive. Concluzia evidentă este că această casă nu este total pasivă, aşa cum şi-ar putea mulţi imagina din cauza denumirii ei. În acelaşi timp, casa cu consum aproape zero de energie (NZEB) induce ideea că nu consumă energie aproape deloc, ceea ce nu este adevărat. Casele, oricum ar fi, sunt şi trebuie să fie consumatoare de energie”, spune profesor universitar Emilia – Cerna Mladin, specialist în noile concepte de case.
Emilia – Cerna Mladin
Iată că toate aceste concepte sunt acum considerate ca depăşite şi unul nou, alături de alte standarde, va domina în viitor construcţia şi realizarea de clădiri, inclusiv cele rezidenţiale. Despre ce este vorba? S-a pornit de la o idee corectă care are ca efect amendarea conceptelor menţionate, şi anume, casa este un organism viu iar ea trebuie concepută pentru oameni. Astfel, primul obiectiv devine confortul locatarilor, economia de energie rămânând deosebit de importantă dar trecând pe un plan secund. Casa pasivă induce gândul spre ceva închis în timp ce casa activă va fi, fără îndoială deschisă, comunicarea şi integrarea cu mediul exterior fiind un principiu fundamental
Conceptul casei active s-a născut ca o reacţie la rigiditatea Institutului de case pasive de la Darmstadt. Acesta prevede aceleaşi limite de energie finală de 15 kWh/mp.an pentru încălzire şi 15 kWh/mp.ani pentru răcire indiferent de funcţiunea clădirii şi de zona climatică. Şi 120 kWh/mp.an energie primară pentru toate consumurile (inclusiv electrocasnicile), interzicând la rezidenţial congelatoarele, maşinile de spălat vase si uscatoarele de rufe. În urma numeroaselor critici, în definitia casei pasive se mentionează acum şi confortul, dar de foarte putin timp.
Firmele mari au reactionat si au conceput Casa Activă, care are in prim plan CONFORTUL, apoi ENERGIA şi MEDIUL. La fiecare are câte 3 criterii, pe patru niveluri, lăsând fiecarei clădiri sa-şi arate punctele tari şi punctele slabe într-o diagrama de tip radar. La Casa Activă, confortul este de tip adaptiv, deci depinde de condiţiile climatice exterioare, nu este impus ca nivel termic. Ca în Alaska şi la Ecuator, senzaţia de confort este foarte diferită. Sre deosebire de Casa Pasivă, Casa Activă este un concept care poate fi utilizat oriunde pe glob.
“Casa activă reprezintă deasemenea un slogan. Ea nu produce energie mai mult decât consumă, deşi ar putea face acest lucru. Ceea ce se doreşte a se sublinia nu este faptul că este activă în sensul că produce energie ci ca relaţie cu utilizatorul. CASA ACTIVĂ ESTE PARTENERUL EXISTENŢIAL AL UTILIZATORULUI”, spune doamna profesor Cerna Mladin, specialist care face parte din structurile de conducere a asociaţiei de firme şi experţi care pun bazele noului concept de Casă Activă.
