Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, după cum arată datele la nivel global. În România s-au înregistrat, în 2020, 12.122 de cazuri noi și 10.779 decese.
Diagnosticul precoce poate dubla rata de supraviețuire, iar un sistem de diagnosticare precoce care integrează și măsurile de intervenție asupra principalilor factori de risc ai cancerului bronhopulmonar (fumatul, poluarea din aerului atmosferic și expunerea profesională la pulberi) poate asigura premisele unui control de succes și de reducere a poverii bolii, au explicat participanții la conferința ”Cum reducem povara cancerului bronhopulmonar”, organizată în contextul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar (marcată anual pe data de 1 august).
Din fericire, avansul terapeutic începe să ofere mari speranțe pacienților și avem din ce în ce mai mulți pacienți cu supraviețuire de lungă durată. Pentru o diagnosticare precoce, avem nevoie de programe eficiente de screening și depistare rapidă.
”Există fonduri alocate, de aproximativ 8 milioane euro, pentru dezvoltarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar cu tomografie computerizată în doze scăzute, în condițiile noii recomandări a Consiliului Uniunii Europene. Proiectul este în lucru și avem în vedere, în afară de recomandarea de a selecționa fumătorii și foștii fumători, să ne alegem și o regiune unde expunerea profesională la pulberi a fost ceva mai ridicată, cum este cazul Văii Jiului, și să vedem dacă nu putem să facem un mic pilot și acolo. Pe lângă serviciile medicale efective, avem de dezvoltat metodologii și ghidurile de practică, din asistența medicală primară până la diagnostic”, a explicat dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, responsabil programe de prevenție și screening în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Specialistul a mai anunțat că pe site-ul INSP va fi dezvoltată o secțiune dedicată cancerului cu infomații atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniști.
Statisticile mai arată că jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au trecut întâi pe la medicul de familie.
”Prin evaluările stilului de viață și aplicarea riscogramelor privind riscul oncologic în cabinetele medicilor de familie cresc șansele de diagnosticare a cancerului bronhopulmonar în stadii precoce, cu îmbunătățirea semnificativă a prognosticului pentru pacienți. Trebuie să fim atenți la simptomatologia sugestivă și să trimitem pacienții cu risc de cancer bronhopulmonar la investigații de specialitate. Avem la dispoziție un chestionar de risc dezvoltat și promovat împreună cu medicii specialiști pneumologi, care este simplu de aplicat. Îi îndemn pe colegii mei medici de familie să-l utilizeze”, a afirmat dr. Dina Mergeani, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).
Citește și:
Supraviețuirea, o provocare în cancerul bronhopulmonar
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!