Discursul lui Andrei Șelaru, cunoscut sub numele de Selly, la NATO Youth Summit, aduce în prim-plan o temă importantă și actuală: dezinformarea și impactul inteligenței artificiale în societatea contemporană. În contextul în care tehnologiile avansate devin tot mai omniprezente în viața noastră, preocupările legate de modul în care acestea pot influența informațiile pe care le primim și deciziile pe care le luăm devin tot mai relevante.
Afirmația lui Selly subliniază preocuparea pentru posibilitatea ca inteligența artificială să distorsioneze adevărul și să afecteze capacitatea noastră de a discerne între informații corecte și dezinformare. Propunerea sa de a nu opri libertatea de exprimare, ci de a educa publicul în modul în care să interpreteze și să analizeze informațiile pe care le primesc este una care subliniază importanța alfabetizării media și digitale în lupta împotriva dezinformării.
Discursul lui Selly
„Trebuie să vă fac încă de la început o mărturisire. Eu fac parte dintr-o armată care este mai mare și mai influentă decât NATO. Am intrat în această armată atunci când eram un tânăr de 11 ani, ca simplu soldat. Nu am primit uniformă, nu am urmat instructaj. Dar pentru că am petrecut atât de mult timp online, am beneficiat de arme foarte puternice la dispoziția mea. Acestea îmi permiteau să schimb opiniile, să manipulez masele, să manifest interferente în procesul democratic și să împărtășesc ideologii toxice folosind aceste arme.
Este vorba despre informații despre epoca informației, nu este vorba de un serviciu militar obligatoriu și cu toții am început să facem asta voluntar. Această armată are astăzi mai mult de 5 miliarde de soldați în întreaga lume, adică toți cei cu acces la internet.
Atunci când cei care au acces la internet, actorii răi folosesc aceste arme ca să manipuleze, să dezinformeze, să-și ascundă adevăratele acțiuni și intenții, democrația, drepturile omului și pacea mondială sunt în mare pericol.
Conflictele militare din întreaga lume care se întâmplă și pe care le vedem ajung să fie și mai periculoase datorită războiului informațional în care putem ajunge să luptăm cu toții.
85% dintre cetățenii Uniunii Europene simt că guvernele ar trebui să facă mai mult pentru a combate dezinformarea, după cum arată un studiu recent al Fundaţiei Bertelsmann.
Autoritățile iau lucrurile în serios și dezbat în întreaga lume cum să oprească dezinformarea și știrile false. Există chiar și propuneri care vizează aplicarea cenzurii și un mai mare control guvernamental asupra rețelelor sociale. Dar să știți că cenzura nu este soluția.
Lucrurile stau chiar în mod contrar, pentru că cenzura nu face decât să alimenteze acest foc. Dacă aplicăm cenzura, nu vom face decât ca extremiștii să înflorească. Să le desființăm site-urile, să-i interzicem în felul acesta, vor ajunge să atragă și mai mult atenția și vor spune că există o conspirație ca să ascundem adevărul.
Dacă le negăm accesul la platformele la care au acces, nu facem decât să le oferim o platformă și mai mare. Și cred că abordarea pentru a ne ocupa de dezinformare nu trebuie să fie aceea prin care să-i oprim pe cei care vorbesc, ci să-i educăm pe cei care ascultă.
Cei a căror opinie este cenzurată pot deveni extremiști, dar un ascultător educat poate dezarma un soldat care folosește armele dezinformării. Avem nevoie de oameni care sunt ascultători mai buni și care îşi folosesc gândirea critică. Atunci când nu mai ascultă zgomotele și caută ideile și faptele, le va fi mai greu actorilor răi.
Trebuie deci să-i educăm pe cei care ascultă. Sigur că este un efort pe termen lung și mult mai greu. Va dura generații întregi. Pare mai ușor să aplicăm cenzura. Poate să pară mai ușor, dar cu siguranță nu este o soluție. Nu este o soluție bună, pentru că, până la urmă, cum ai putea aplica cenzura folosind ființele umane, folosindu-ți propriile forțe?
După cum a răspuns și Mark Zuckerberg în congresul american, dacă eliminăm minciunile, lăsând deoparte influența asupra libertății de expresie, cum ai putea, cu resurse umane, să elimini minciunile? Având în vedere că rețeaua are trei miliarde de utilizatori, probabil un procentaj foarte mic ar fi eliminate.
Așa că trebuie să recurgi la algoritm. Nu vreau să trăiesc într-o lume distopică, în care inteligența artificială decide ce este adevărat și ce nu. Nu e vorba doar de zero și unu. Există un teren foarte amplu legat de lucrurile pe care nu le știm, pentru că nu se potrivește totul în categoriile de adevărat sau fals.
Altfel, pierdem multe lucruri legate de libertatea de exprimare. Datorită acestui proces al cenzurii, extremismul înflorește și încrederea oamenilor în guverne este diminuată. Pentru că cenzura amplifică paranoia. Oamenii trebuie să vadă cu proprii ochi și să decidă dacă cred ceva.
Și tocmai de aceea trebuie să fie educat ca atare ca să nu cedeze unei campanii de manipulare. În țara mea, în România, extremismul este mai puțin răspândit decât în restul Europei și am cunoscut implicațiile pozitive, efectele pozitive ale calității de membru NATO în ultimii 20 de ani.
M-am născut chiar atunci când România era în mijlocul negocierilor pentru a intra în această alianță. Și sunt mândru că suntem membri ai NATO, așa cum sunt mândru că sunt români. Populația suportă, sprijină această alianță, chiar dacă avem extremiști, şi extremiștii uneori, nici ei nu au curajul să spună altfel decât că sunt proNATO ca să devină mai populari.
Pe lângă asta, au multe idei proaste și sunt gata să le răspândească după cum știm cu toții. Și tocmai de aceea este important să-i învățăm pe oameni care trebuie să pună lucrurile sub semnul întrebării, să nu considere că nimic nu este dat, trebuie să pună totul sub semnul întrebării, să verifice singuri. Și tocmai de aceea vorbim de alfabetizare media, termen pe care nu-l foloseau părinții noștri, dar care știau foarte bine pericolele propagandei. Ei sunt cei care au dărâmat un regim comunist printr-o revoluție sângeroasă.
Libertatea de exprimare nu era ceva dat pentru ei, dar ceva pentru care trebuia să lupte și chiar să moară. După Revoluție am avut primele alegeri libere în anii ’90 și prima dezbatere pe televizată, așa că un citat spus de unul dintre candidați mi-a rămas în minte.
„Esența democrației”, spune acest citat, „poate fi exprimată într-o singură propoziție voi lupta până la ultima picătură de sânge, ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
Am ajuns să votăm pentru celălalt candidat, dar nu vom vorbi acum despre această poveste, pentru că după aceea am fost dezamăgiți. Astfel ajung să vă spun de ce înflorește extremismul. Oamenii nu au încredere și ajung să fie dezamăgiți de clasa politică. Cred că în întreaga lume ne confruntăm astăzi cu o criză de lideri.
Acesta este un teren pe care extremismul poate crește foarte ușor, pentru că oamenii ajung să spună i-am votat pe ăștia și nu s-a schimbat nimic. Am încercat și cu ceilalți, la fel, doar marca sau brand-ul era diferite. Haideți să schimbăm ceva. Poate că ăștia care au idei extreme vor reuși să facă ceva. Cel puțin par să fie pasionați atunci când vorbesc despre asta. Într-adevăr, par să fie pasionați. Campaniile lor sunt pline de viață. Știți de ce? Pentru că titlurile false sunt întotdeauna mult mai interesante și atrag atenția de cât realitatea, care e plină de nuanțe. Actul de a concepe politici, de a face ceva este un proces laborios și plictisitor pe care mulți oameni nu se obosesc să-l înțeleagă. Dar tocmai asta face ca anumiți oameni să fie lideri adevărați. Sunt cei care conduc bine și alții care știu doar să facă campanii bune.
Din păcate, am votat pentru cei care fac campanii bune. În această lume care se mișcă din ce în ce mai repede, care depinde de ce primim pe rețelele sociale, ajungem să nu mai avem timp să digerăm lucrurile și să separăm adevărul de minciuni. Trebuie însă să facem asta, să trecem dincolo de declarațiile senzaționaliste, de titluri, de campaniile politice și să căutăm adevărul nu doar de dragul democrației, ci al păcii mondiale. Pentru că, așa cum ne-au învățat părinții noștri, nu putem să considerăm că adevărul este dat, că este ceva de la sine înțeles. Nu mai putem face asta”, a declarat Selly.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
