Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, urmează să-și rateze ținta unei echipe de top în care să se regăsească echilibru de gen la Comisia Europeană, după ce guvernele UE i-au ignorat cererea de a propune atât candidați bărbați, cât și femei.
Prima femeie președinte a executivului UE, care a fost realesă pentru un al doilea mandat istoric luna trecută, își formează echipa de comisari. Asemănător miniștrilor guvernamentali, aceștia sunt înalți oficiali ai UE care supraveghează politicile de climă, tehnologie și industriale ale blocului, negociază acorduri comerciale, asigură legea europeană, acordă miliarde de granturi și elaborează bugetul pentru uniune.
După realegerea sa, von der Leyen a spus că urmărește „o pondere egală de bărbați și femei” la masa de sus. Dar obiectivul ei este în pericol după ce statele membre au ignorat cererea ei de a propune doi candidați, un bărbat și o femeie.
Înainte de termenul limită de 30 august pentru trimiterea numelor la Bruxelles, 14 bărbați și cinci femei au fost propuși drept candidați, pentru funcțiile de comisari europeni, potrivit analizei anunțurilor guvernamentale și a rapoartelor din presa locală, citate de The Guardian.
Din cele șapte țări care încă nu au finalizat nominalizarea, două (Lituania și România) sunt așteptate să trimită în curând nominalizările candidaților bărbați, în timp ce alte două (Belgia, Danemarca) vor propune, de asemenea, un candidat bărbat. Bărbații au statut de lider în alte două țări care nu au nominalizat încă (Italia și Portugalia), în timp ce femeile sunt favorite în Bulgaria.
Prin urmare, chiar și în scenariul improbabil în care cele cinci țări rămase (Italia, Belgia, Bulgaria, Portugalia și Danemarca) ar propune candidate, s-ar contura o Comisie Europeană cu 16 bărbați și 11 femei, mai puțin paritară decât cea din 2019, deși puțin mai bună decât 2014.
În cel mai rău caz, următoarea comisie – preconizată să preia mandatul în decembrie – ar putea avea doar 22% sau 26% femei (inclusiv von der Leyen însăși), un echilibru de gen mai prost decât comisia anterioară când aceasta a preluat mandatul în 2019 cu 44% reprezentare feminină.
Președintele comisiei pentru egalitatea de gen a Parlamentului European, Lina Gálvez, i-a cerut lui von der Leyen să insiste ca guvernele UE să îi ofere candidate femei.
„Nu realizăm niciodată nimic fără a muta granițele, fără a face presiune”, a spus ea pentru Guardian. „Mai ales acum, când mișcările anti-gen sunt nucleul mișcărilor fasciste, anti-democratice… nu putem arăta că angajamentul nostru față de egalitatea de gen este slab”, a explicat aceasta.
Sarcina lui von der Leyen este complicată și de o scutire de la furnizarea de candidați femei pentru guvernele care își renumesc comisarul în exercițiu. Cei mai mulți candidați care au fost renumiți sunt bărbați, cum ar fi Thierry Breton din Franța, care s-a luptat recent cu mogulul tehnologiei Elon Musk, și Maroš Šefčovič, un vicepreședinte al comisiei cu un portofoliu extins, care include relații UE-Marea Britanie. Letonul Valdis Dombrovskis, olandezul Wopke Hoekstra și maghiarul Oliver Várhelyi au fost, de asemenea, selectați să se întoarcă la Bruxelles. Dubravka Šuica, fost primar croat responsabil cu politica demografică, este singura femeie nominalizată să se întoarcă.
Această scutire a stârnit resentimente.
„De ce ar trebui să avem din nou o femeie când candidatul ideal pentru noi este un bărbat și Slovacia îl poate nominaliza pe Šefčovič pentru a cincea oară”, a spus un diplomat al UE cu exagerare ușoară pentru un efect comic. Slovacia, care nu a avut niciodată o femeie comisar, l-a renumit pe Šefčovič pentru al patrulea mandat.
Mai mulți lideri ai UE au spus că nu au intenția de a nominaliza o femeie, deoarece nu există o cerință legală în acest sens. „Cu respect și în conformitate cu tratatele, am luat decizia de a trimite un singur nume”, a declarat prim-ministrul Irlandei, Simon Harris, în iunie, confirmându-și intenția de a-și propune ministrul de finanțe Michael McGrath.
Solicitarea pentru doi candidați nu a fost binevenită de multe capitale ale UE, întrucât prețuita slujbă de comisar UE face, de asemenea, parte din negocierile complexe dintre partidele de guvernare și/sau prim-miniștri și președinți. Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Šimonytė, a descris săptămâna aceasta procesul din țara ei drept „complex baroc”, întrucât guvernul său și-a anunțat intenția de a-l trimite la Bruxelles pe unul dintre predecesorii ei, Andrius Kubilius, în urma unui remorcher dureros pentru această slujbă.
Guvernele care au respins apelul lui von der Leyen pentru echilibru între femei și bărbați ar putea vedea candidaților lor atribuite portofolii mai slabe, mai degrabă decât „slujba economică mare” pe care o caută multe guverne. În anii precedenți, guvernele care au dezamăgit comisia și-au pus candidații la conducerea multilingvismului, sau a educației și culturii.
„Fiecare comisar vrea resurse, bani de cheltuit pe politici, putere, competență și nu este posibil pentru toți”, a spus Sophia Russack de la Centrul pentru Studii de Politică Europeană din Bruxelles.
„Nu există 27 sau 26 de portofolii importante”, a adăugat Russack, sugerând că aceasta ar putea fi o formă de pârghie – „fie îmi trimiți o femeie, fie iei unul dintre acele portofolii pe care nimeni nu le dorește”.
O echipă de vârf dominată de bărbați ar reprezenta un revers jenant pentru strategia UE privind egalitatea de gen, care în 2020 a cerut „un echilibru de gen de 50% la toate nivelurile de conducere din Comisie până la sfârșitul anului 2024”.
Oamenii din interior sugerează că o comisie mai puțin echilibrată de gen crește șansele candidaților la funcțiile comisar să fie respinși de parlamentul european. Toți nominalizații trebuie să se prezinte în fața comisiilor de europarlamentare, înainte ca adunarea să voteze dacă să aprobe întreaga comisie. „Unul sau altul va fi vizat de adecvarea lor și de faptul că guvernul lor nu s-a obosit să propună o femeie”, a spus un al doilea diplomat al UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze candidații și echilibrul de gen.
Și, deși Parlamentul European este obligat să „țină cont în mod deosebit” de paritate atunci când va aproba noua Comisie, la mijlocul toamnei, acesta nu va fi un motiv de respingere, chiar dacă este o echipă fără egalitate de gen.
Deocamdată, purtătorii de cuvânt ai germanei refuză să comenteze un proces pe care îl consideră încă în desfășurare. „Nu suntem comentatori sportivi care trebuie să descriem fiecare joc dintr-un meci. Președinta și-a exprimat clar obiectivele și vom vedea care este situația odată ce procesul va fi încheiat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Eric Mamer, joi.
Care sunt cele mai căutate portofolii ale Comisiei Europene
Cele mai căutate portofolii în următorul Executiv comunitar sunt cele de natură economică, de la concurență, la servicii financiare, inclusiv buget, comerț sau competitivitate.
Tot ce are de-a face cu industria de apărare sau extinderea UE va fi de asemenea avut în vedere, după cinci ani marcați de războiul Rusiei în Ucraina și de aspirația reînnoită a Balcanilor de Vest și a Ucrainei de a fi membri ai clubului comunitar.
La rândul ei, Spania aspiră la un portofoliu legat de climă sau energie pentru cel de-al treilea vicepreședintele și ministrul pentru Tranziția Ecologică și Provocarea Demografică, Teresa Ribera, care va fi și unul dintre puținii socialiști din viitoarea Comisie, și începe de la o poziție bună pentru a prelua unul dintre posturile de vicepreședinți.
Pe lângă Ribera, Von der Leyen și Kallas, celelalte trei femei nominalizate sunt Dubravka Suica (Croația), Jessika Roswall (Suedia) și Henna Virkunen (Finlanda).
Candidații sunt Thierry Breton (Franța), Valdis Dombrovskis (Letonia), Wopke Hoekstra (Olanda), Oliver Varhelyi (Ungaria), Maros Sefcovic (Slovacia), Christophe Hansen (Luxemburg), Victor Negrescu (România), Magnus Brunner (Austria) , Jozef Sikela (Republica Cehă), Apostolos Tzitzikostas (Grecia), Michael McGrath (Irlanda), Glenn Micallef (Malta), Piotr Serafin (Polonia), Tomaz Vesel (Slovenia), Costas Kadis (Cipru) și Andrius Kubilius (Lituania).
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
