Uniunea Europeană a anunţat joi înăsprirea sancţiunilor sale împotriva Belarusului pentru sprijinul acordat Moscovei în războiul acesteia din Ucraina, prin extinderea listei negre şi restricţionarea exporturilor, în special în ceea ce priveşte tehnologia destinată dronelor.
Aceste noi sancţiuni, care au întrunit unanimitatea celor 27 de state membre, au drept scop „să garanteze că sancţiunile ruseşti nu pot fi eludate prin intermediul Belarusului”, vizând bunuri şi tehnologii „de înaltă sensibilitate”, a explicat Comisia Europeană.
Ele consolidează interdicţia privind exportul de arme de foc şi muniţii, precum şi de componente şi tehnologii potenţial destinate aviaţiei şi industriei spaţiale, inclusiv fabricarea de drone. În aceste domenii, obiectivul UE a fost de a alinia sancţiunile împotriva Belarusului la regimul european de sancţiuni împotriva Rusiei.
UE va restricţiona de asemenea exporturile către Belarus de bunuri şi tehnologii cu dublă utilizare (civilă şi militară), precum şi de componente utilizate de Rusia pentru a-şi duce războiul: dispozitive cu semiconductori, circuite electronice integrate, echipamente de fabricare şi testare, componente optice etc.
Aceste noi sancţiuni nu se ridică la nivelul recomandărilor făcute de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, ale cărui propuneri „rămân pe masă” pentru o înăsprire ulterioară, a subliniat Comisia.
Potrivit Jurnalului Oficial, 38 de persoane au fost, de asemenea, incluse pe lista neagră a UE ca fiind „responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului”, care au „contribuit la reprimarea societăţii civile şi a forţelor democratice” sau care au beneficiat de pe urma regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.
Printre acestea figurează magistraţi, propagandişti şi angajaţi din media de stat, precum şi responsabili în colonii penitenciare acuzaţi de tortură şi rele tratamente aplicate deţinuţilor, în special deţinuţilor politici.
Includerea pe această listă duce la îngheţarea activelor şi la interzicerea intrării pe teritoriul UE.
Trei societăţi de stat belaruse sunt, de asemenea, vizate – un producător de echipamente electrice, un grup metalurgic şi un conglomerat petrochimic – acuzate, în special, de reprimarea angajaţilor care au participat la manifestaţii şi greve împotriva regimului.
Cele 28 de ţării membre şi-au înăsprit sancţiunile împotriva regimului de la Minsk după începerea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, acuzând Belarusul că a permis Rusiei să îi folosească teritoriul, în special pentru forţele care se îndreptau spre Kiev.
Belarusul făcea deja obiectul unor sancţiuni pentru reprimarea opoziţiei faţă de preşedintele Aleksandr Lukaşenko după realegerea sa contestată în 2020, pentru deturnarea unui avion european în iunie 2021 şi pentru organizarea unui aflux de migranţi din Orientul Mijlociu la frontierele UE.
În total, sancţiunile UE împotriva Belarusului vizează de acum 233 de persoane fizice şi 37 de entităţi.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
