Uniunea Barourilor din România (UNBR) a solicitat, luni, autorităților competente sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în vederea constatării existenței unui conflict de natură constituțională între Guvernul României și autoritatea judecătorească.
„În data de 15 ianuarie 2024, UNBR a adresat un memoriu autorităților competente – Președintele României, Primul-Ministru al României, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele Camerei Deputaților și Președintele Senatului – prin care le solicită ca în baza prerogativelor prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție și a art. 34 din Legea 47 /1992, să sesizeze Curtea Constituțională a României în vederea constatării existenței unui conflict de natură constituțională între Guvernul României, pe de-o parte, și autoritatea judecătorească reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte”, se arată într-un comunicat al UNBR.
UNBR menționează că încă de la începutul acestor proteste a transmis autorităților și a comunicat public o scrisoare deschisă în care afirmă că recunoaște și susține legitimitatea revendicărilor judecătorilor, procurorilor și ale personalului auxiliar și consideră inacceptabilă nesocotirea de către alte puteri ale statului a drepturilor consfințite prin hotărâri judecătorești definitive, prin zădărnicirea aplicării acestora.
„Poziția exprimată public de către UNBR și apelul adresat Guvernului și autorității judecătorești nu au fost de natură să ducă la rezolvarea problemei semnalate, astfel că începutul anului 2024 este în continuare afectat de blocajul sistemului judiciar, fără a se preconiza o soluție concretă pentru reluarea activității tuturor instanțelor judecătorești”, mai menționează sursa citată.
UNBR continuă: „În calitate de persoană juridică de interes public, UNBR are obligația ca în numele avocaților să promoveze și să apere drepturile și libertățile cetățenilor, în special dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil”.
În lumina acestui deziderat, UNBR apreciază că, atât timp cât dialogul instituțional nu a fost de natură să ducă la rezolvarea situației, singurul demers juridic care poate avea ca efect soluționarea problemelor divergente dintre autoritatea executivă și autoritatea judecătorească îl constituie sesizarea Curții Constituționale în vederea dezlegării unui posibil conflict de natură constituțională.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
