După doar trei luni, 28 din cele 30 de state NATO au ratificat în parlamentele naționale modificările aduse tratatului care ar aproba aderarea Finlandei și Suediei, în timp ce 24 de națiuni au depus deja noile documente la Washington.
Există încă două motive pentru care dopurile de șampanie nu pocnesc încă: Ungaria și Turcia.
În septembrie, ministrul finlandez de externe a declarat că omologul său ungar a promis că va continua ratificarea și i-a asigurat pe finlandezi că nu există obiecții la aderarea Finlandei sau a Suediei.
Cu câteva săptămâni mai devreme, la sfârșitul lunii august, ministrul ungar al dezvoltării regionale, (și fost comisar european) Tibor Navracsics, a vizitat Helsinki și le-a spus parlamentarilor finlandezi că țara sa va ratifica fără întârziere cererea de aderare la NATO.
„Ungaria susține aderarea Finlandei la NATO, dar procesul de ratificare în parlamentul ungar este încă în curs de desfășurare”, se arăta atunci într-un comunicat de presă al guvernului finlandez.
Cu toate acestea, săptămâna aceasta, politicienii Fidesz ai lui Viktor Orbán au blocat introducerea în parlament a unei moțiuni care ar fi accelerat un vot privind procesul de aderare la NATO atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, într-o mișcare care a atras critici dure din partea opoziției.
„Este o decizie de neînțeles și nejustificată”, a declarat Bertalan Tóth, deputatul maghiar care a încercat să introducă moțiunea.
„Finlanda și Suedia sunt parteneri angajați ai NATO, au fost implicate în programul Parteneriatul pentru Pace al Alianței încă din 1994 și au jucat și joacă un rol activ în operațiunile de sprijinire a păcii conduse de NATO, atât în trecut, cât și în prezent”, a adăugat el.
Discutarea procesului de aderare se află încă, teoretic, pe agenda Parlamentului ungar. Cu toate acestea, nu a fost stabilită nicio dată, ceea ce înseamnă că, deocamdată, chestiunea este în plan secundar.
Care sunt motivele pentru care Ungaria trage de timp?
În pofida asigurărilor anterioare oferite candidaților nordici, există probabil trei motive principale pentru care maghiarii au pus frână ratificării procesului de aderare, potrivit lui Péter Krekó de la centrul de reflecție Political Capital din Budapesta.
„În primul rând, Ungaria este cel mai pro-Turcia stat membru al UE, au luat apărarea lui Erdogan în mai multe chestiuni, sunt în favoarea aderării Turciei la UE și au subliniat că ar trebui să se țină cont de preocupările Turciei cu privire la aderarea Suediei și Finlandei la NATO”, a declarat el pentru Euronews.
Celălalt motiv principal, potrivit lui Krekó, este că Ungaria se află într-o poziție izolată în cadrul UE, „astfel că veto-ul este instrumentul pe care îl folosește pentru a-și afirma influența”.
„Ungaria nu dă nimic pe gratis”, a adăugat el.
Al treilea motiv, probabil, este că Ungaria e, de asemenea, „cel mai favorabil guvern rus din UE”.
Politicieni ruși importanți au lăudat recent guvernul Orbán pentru „politica sa independentă”, inclusiv pentru un nou acord de cumpărare de gaz din Rusia.
„Dacă cuiva îi place în mod clar amânarea aderării Suediei și Finlandei la NATO, acela este în mod clar Rusia”, o țară față de care guvernul ungar a dezvoltat o relație de dependență, de exemplu în domeniul energiei”, a declarat Krekó.
Ce înseamnă acest lucru pentru Finlanda și Suedia?
În culisele de la Helsinki și Stockholm, va exista un anumit grad de frustrare în rândul miniștrilor și oficialilor, crezând că au ajuns atât de departe, atât de repede cu aderarea la NATO, doar pentru a fi blocați la ultimele obstacole.
Așadar, există ceva ce poate face oricare dintre cele două țări pentru a exercita mai multă presiune asupra lui Viktor Orbán și a guvernului său?
„S-ar putea să nu fie prea multe lucruri pe care Finlanda să le poată face în această privință”, a declarat Minna Ålander, cercetător la Institutul finlandez pentru afaceri internaționale din Helsinki.
„Posibil ca Fidesz să spere să lege apartenența Finlandei și Suediei la NATO de recenta propunere a Comisiei Europene de a îngheța fondurile pentru Ungaria din cauza preocupărilor legate de statul de drept”, a declarat ea pentru Euronews.
„Cu toate acestea, în acest caz, se pare că Orban se alătură doar vagonului turcesc când vine vorba de aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Atâta timp cât Erdogan continuă să anunțe că va continua să blocheze aderarea acestora, așa cum a făcut acum câteva zile, este puțin probabil ca nici Ungaria să se miște”, a mai spus Ålander.
Urmărește România Liberăpe Twitter, Facebook și Google News!
