Guvernul lui Viktor Orbán își „depășește în mod constant” autoritatea pentru a influența instanțele, a declarat un judecător de rang înalt, într-o intervenție care pornește alarma cu privire la statul de drept în Ungaria.

Declarații rare, care au scos la iveală asaltul guvernului maghiar asupra controalelor și echilibrelor judiciare, Csaba Vasvári, judecător senior de la tribunalul metropolitan din Budapesta, a declarat pentru The Observer că el și colegii săi „au fost martorii unor încercări de influențare externă și internă” timp de mai mulți ani. Vasvári, care a lucrat ca judecător timp de 18 ani, este purtător de cuvânt al Consiliului Judiciar Național, un organism de autoguvernare care se luptă de peste un deceniu pentru a apăra independența judecătorilor, notează The Guardian.

Vasvári a declarat că excesul politic a venit din toate părțile spectrului politic, dar comentariile sale sunt o acuzație la adresa partidului de guvernământ al lui Orbán, Fidesz, care a deținut o super-majoritate în cea mai mare parte a celor 12 ani la putere.

O „încercare clară de influență internă” citată de Vasvári a fost o discuție între înalți funcționari ai instanței și un suspect principal într-un caz de corupție despre concedierea judecătorului de instrucție sau despre a le face viața „incomodă” la locul de muncă, potrivit unor documente secrete redactate, care au fost transmise presei maghiare. Cazul îl are în centru pe deputatul Fidesz și fost ministru adjunct al justiției Pál Völner, care a fost acuzat că a acceptat mită – acuzații pe care le neagă. Völner nu a fost implicat în discuțiile privind demiterea judecătorului de instrucție.

Într-o mișcare neobișnuită, un judecător de rang înalt numit de parlamentul controlat de Fidesz a decis ca o anchetă judiciară în acest caz să rămână secretă, nu doar pentru public, ci chiar și pentru colegii judecători.

Vasvári a deplâns, de asemenea, lipsa de transparență în numirile judecătorești făcute de președintele Oficiului Național pentru Sistemul Judiciar (NJO), un post creat de partidul lui Orbán care a fost criticat de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, pentru că a pus prea multă putere în mâinile executivului.

„Nepotism„

Președintele NJO este responsabil de conducerea sistemului judiciar din Ungaria, însă Comisia Europeană și Consiliul Europei au afirmat că această persoană, numită politic, deține prea multă putere și este supusă prea puținelor controale și echilibre. Există, de asemenea, preocupări legate de nepotism, deoarece prieteni relativ necalificați și rude ale unor politicieni cu relații bune ocupă posturi de conducere în sistemul judiciar.

The Observer a aflat că, în luna iunie, soția președintelui Curții Supreme din Ungaria a fost numită într-un post de conducere în justiție, deși a obținut mai puține voturi decât rivalul său la alegerile organizate de judecători. Documentele consultate de The Observer arată că Helga Mariann Kovács, care este căsătorită cu András Zs Varga, a fost numită la conducerea unei comisii judiciare care se ocupă de cazuri sensibile din punct de vedere politic la Curtea de Apel din Budapesta, deși a obținut mai puțin de jumătate din voturile candidatului său rival.

Preocupările legate de amestecul politic în sistemul juridic din Ungaria vin în contextul în care Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din fondurile UE, care sunt în prezent înghețate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept, inclusiv de independența sistemului judiciar.

Un fost judecător care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că marea majoritate a cazurilor se desfășoară în mod corect, dar că problemele sensibile din punct de vedere politic vor fi judecate la Curtea Supremă de către un „grup de judecători loiali care vor lua decizii în favoarea guvernului”.

Ei au spus: „În instanța obișnuită [ca judecător] te poți lupta, poți încerca să fii independent, poți face tot ce poți, dar știi că există o scurgere în sistem care te afectează. Poți să torni atâta apă înăuntru, dar tot se scurge.”

Áron Demeter, director de programe la Amnesty International Ungaria, a declarat: „Nu există nici un fel de discriminare. Dacă mergi împotriva guvernului sau dacă cazul tău interferează cu obiectivele politice, există cu siguranță o șansă ca guvernul să exercite presiuni formale sau informale asupra instanței.”

El a spus că printre cei care riscă să fie supuși unor procese influențate politic se numără solicitanții de azil, persoanele LGBTQ+, ONG-urile și mass-media independente – grupuri care au fost vizate de legislația ostilă a guvernului Orbán.

În 2019, Curtea Constituțională a Ungariei a confirmat o lege care amenință cu închisoarea pentru persoanele care oferă ajutor solicitanților de azil – dispoziții declarate ulterior incompatibile cu legislația UE de către Curtea Europeană de Justiție.

În 2021, unul dintre ultimii radiodifuzori independenți din Ungaria, Klubrádió, a fost forțat să iasă din emisie în urma unei hotărâri a unui tribunal ungar. Comisia Europeană a declarat că decizia inițială a unui organism de reglementare din Ungaria a reprezentat o încălcare „discriminatorie” a legislației UE în domeniul telecomunicațiilor.

Amnesty, care face apel la instanțe după ce a fost amendată pentru o campanie împotriva legii anti-LGBTQ+ a guvernului, a declarat că nu mai așteaptă să se facă dreptate în Ungaria, ci se așteaptă la judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. „Noi nu considerăm cu adevărat Curtea Constituțională maghiară un remediu deloc”, a declarat Demeter.

Istoria sistemului judiciar maghiar influențat politic poate fi urmărită până în 2011, când Orbán a creat postul de președinte al ONJ, punând puteri fără egal în mâinile unei singure persoane numite. Prima deținătoare a postului a fost Tünde Handó, nașa celui mai mare copil al său, care i-a numit pe unii judecători „trădători”. Deși succesorul ei a adoptat o abordare mai puțin conflictuală, observatorii spun că schimbările sunt superficiale.

Între timp, guvernul a luat măsuri pentru a prelua controlul asupra Curții Supreme (Kúria). În 2021, András Zs Varga a preluat conducerea Kúria, în ciuda opoziției acerbe a judecătorilor. Descris ca fiind un „loialist bine testat al guvernului condus de Fidesz-” de către un ONG independent, Comitetul Helsinki din Ungaria, Varga a descris interpretarea statului de drept în UE ca fiind „tiranică” și „totalitară”.

Fost procuror adjunct, care nu a fost niciodată judecător obișnuit, Varga și-a obținut mandatul de nouă ani după ce parlamentul dominat de Fidesz a schimbat regulile care reglementează alegerea la Kúria, care este ultima curte de apel din Ungaria pentru cauze penale, civile și administrative.

„Vrem doar un sistem transparent”, a declarat Vasvári.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!