Undeva în subconștientul tău dăinuie, cu siguranță, întrebarea care ne bântuie pe toți: va mai fi o altă pandemie? Ei bine, acum avem și un răspuns; un răspuns care nu vine de la oricine, ci chiar de la un cercetător de la Harvard.
Pe măsură ce noile cazuri de gripă aviară și alte boli infecțioase continuă să stârnească îngrijorare, cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health (n.r. Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Harvard) își împărtășesc perspectivele privind recunoașterea, pregătirea și gestionarea viitoarelor epidemii sau pandemii.
În urmă cu mai bine de patru ani, virusul SARS-CoV-2 a început să își croiască drum într-o lume care era total nepregătită pentru ceea ce urma. Până în august 2024, virusul a infectat peste 700 de milioane de oameni și a provocat peste 7 milioane de decese, scrie sursa citată.
De asemenea, acea pandemie a scos la iveală problemele sistemului medical, mai ales în România, a dus la perturbări economice și a generat discuții intrigante cu privire la orice, de la măști la vaccinuri și la închiderea școlilor.
CITEȘTE ȘI – Mpox vs. COVID-19. Ne paște o nouă pandemie?
Când vine o nouă pandemie – Un profesor de la Harvard a oferit răspunsul
Așadar, ca să trecem direct la subiect și să îți răspundem la întrebare, un cercetător de la Harvard a răspuns mai multor întrebări.
Întrebat dacă o altă pandemie este inevitabilă și care sunt principalele preocupări legate de modul în care SUA și lumea vor răspunde viitoarei pandemii, profesorul boli infecțioase Yonatan Grad, de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, a răspuns:
„Este o altă pandemie inevitabilă? Da. Când? Ce patogen? Cât de gravă va fi? Nimeni nu poate spune cu siguranță. Totuși, marile schimbări demografice care urmează, din cauza schimbărilor climatice, dar și a factorilor economici și altor factori, vor modifica mediul și vor crea noi riscuri, atât pentru apariția unor agenți patogeni noi, cât și pentru reemergența unor patogeni cunoscuți.
Un aspect remarcabil în timpul pandemiei de COVID a fost viteza cu care comunitatea științifică a răspuns la un agent patogen nou: de la secvențierea genomului său, până la dezvoltarea unui vaccin. Aceasta ne oferă o doză de speranță – temperată de preocupări legate de asigurarea finanțării necesare pentru cercetarea bolilor infecțioase și pentru eforturile de sănătate publică. Atâta timp cât investim în cercetare fundamentală, în cercetare aplicată și în sănătate publică, vom fi într-o poziție bună, de a răspunde cât mai rapid posibil”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
