Rusia organizează sâmbătă a doua zi a alegerilor prezidenţiale, preconizate să fie câștigate din nou de actualul președinte Vladimir Putin. Scrutinul nu a fost însă lipsit de incidente, potrivit spotmedia.ro.
Partidul de guvernământ Rusia Unită a anunțat că se confruntă cu un atac cibernetic la scară largă, fiind nevoit să întrerupă serviciile neesențiale pentru a-l putea respinge, transmite Sky News.
De altfel, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a declarat că a reținut un bărbat rus în vârstă de 61 de ani pentru planificarea unui „atac terorist în numele Ucrainei”. Atacul ar fi fost planificat la un nod feroviar al căii ferate Trans-Siberiene din regiunea Sverdlovsk din Munții Urali, potrivit agenției de știri de stat TASS. Acuzațiile sunt că bărbatul ar fi fost recrutat de către serviciile de informații ucrainene din Lviv. Acesta ar fi recunoscut acuzațiile și cooperează, a adăugat agenția citată.
Mai mult, surse din serviciile secrete ucrainene au relatat, pentru Ukrinform că au spart sistemul informatic al serviciilor publice din Rusia prin care se desfăşoară votul electronic la alegerile prezidenţiale. „Site-ul web al serviciilor de stat ruse a căzut. Sistemul de vot a căzut. Specialiştii cibernetici ai GUR au ocolit toate sistemele de protecţie. Acest lucru va continua până la încheierea votării”, a declarat un interlocutor pentru Ukrinform, transmite Mediafax.
Rusia acuză Occidentul
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat oponenţii occidentali ai Moscovei că au încercat în mod activ în ultimul an să perturbe alegerile prezidenţiale din Rusia.
„Oponenţii noştri s-au agitat nu doar cu o săptămână sau o lună în urmă. Mi se pare că în ultimul an au făcut totul fie pentru a perturba alegerile prezidenţiale, fie pentru a împiedica desfăşurarea lor sau pentru a distorsiona concepţia despre alegeri în diferite moduri.
Occidentul a organizat campanii de dezinformare şi influenţă în sfera cibernetică: de la răspândirea conţinutului corespunzător până la blocarea aplicaţiilor organizaţiilor ruseşti pe platformele digitale, ceea ce este, de asemenea, un element de influenţă foarte serios.
Occidentul a folosit şi opoziţie plătită care s-a dovedit a fi formată din agenţi de influenţă şi pur şi simplu angajaţi. Adică s-au folosit toate metodele. Dar nimic nu îl ajută [Occidentul]”, a spus Zaharova, adăugând că unitatea cetăţenilor ruşi în mijlocul alegerilor prezidenţiale din ţară provoacă furia Occidentului.
„Ţara s-a consolidat şi este un singur tot. Mai mult, aceasta este unitate în faţa ameninţării care este evidentă şi unitate, ceea ce este deosebit de important, pentru rezolvarea sarcinilor cu care ne confruntăm”, a spus diplomata.
Ea a mai afirmat că „acest lucru provoacă furie sălbatică, ură şi agresivitate şi deja fac spume. Lasă-i să se înece cu asta”.
Și votul de vineri a fost marcat de incidente
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), peste 30% dintre ruşi şi-au exercitat vineri dreptul de vot, la care trebuie adăugate cele 2,6 milioane care au votat anticipat din cauza războiului din Ucraina, informează EFE, citată de Agerpres.
Tot vineri, mai multe persoane au fost arestate pentru că au pulverizat cerneală, vopsea şi antiseptic pe urne sau au aruncat cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare.
În plus, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să-i perturbe realegerea prin atacuri şi incursiuni la graniţă.
„Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative (…) Aceste atacuri inamice nu pot şi nu vor rămâne nepedepsite”, a declarat Putin, care a prezidat prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, la care a participat ministrul apărării Serghei Şoigu.
Cel puţin doi civili ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu 15 rachete Vampire asupra oraşului Belgorod, în timp ce Rusia, la rândul său, a atacat vineri o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Odesa, ucigând cel puţin 20 de oameni şi făcând peste 70 de răniţi.
Putin a votat la distanță
Putin, în vârstă de 71 de ani, a votat vineri din biroul său în încercarea de a promova votul electronic, considerat fraudulos de Opoziţie.
Potrivit sondajelor oficiale, acesta se bucură de o intenţie de vot de peste 80%, aşa că ar putea obţine cea mai mare victorie electorală a sa de când a venit la putere în 2000.
Sprijinul pentru reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, şi pentru comunistul Nikolai Haritonov este de 6%, în timp ce ultranaţionalistul Leonid Slutski este creditat cu circa 5% din intenţiile de vot.
O parte a opoziţiei faţă de Kremlin a decis să-l susţină pe Davankov, a cărui poziţie faţă de războiul din Ucraina este ambiguă, în timp ce alţii au cerut ca oamenii să voteze duminică la prânz, în acţiunea cunoscută sub numele de „Amiază fără Putin”, ai cărui participanţi au fost ameninţat cu urmărirea penală de către Parchetul rus.
Aproximativ 4,5 milioane de alegători pot vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
După moartea în închisoare a liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, susţinătorii săi – care îl fac direct responsabil pe Putin de moartea principalului oponent al Kremlinului – au cerut Occidentului să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
