Tradiții și superstiții de Anul Nou pentru românii de pretutindeni. Pentru ca noul an să fie bogat și îmbelșugat, de sute de ani sunt respectate anumite tradiții.
Tradiții și superstiții de Anul Nou
Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un „prosper nou an”: La mulți ani!
În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări.
În diferite zone ale României se practică jocuri cu măști sau se cântă Sorcova de unde vine și sorcovitul, unde se urează ca anul ce vine să fie mai bogat și mai norocos. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.
La mulți ani, 2022! Mesaje de trimis de Revelion
Copiii îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, apoi pornesc, câte doi-trei, să colinde vecinii. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru.
După terminarea colindatului, sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Obiceiuri din prezent de Anul Nou
Petrecerile de Anul Nou nu sunt de dată recentă. Unele inscripții antice arată că ele țineau de religiile păgâne în Babilon încă din mileniul al III-lea î.e.n, potrivit wikipedia.org.
Fiind sărbătorit la mijlocul lunii martie, Anul Nou era un eveniment foarte important. În The World Book Encyclopedia se spune că oamenii credeau că, „la acea dată, zeul Marduk decidea destinul țării pentru anul următor“.
La babilonieni, sărbătoarea Anului Nou ținea 11 zile și includea jertfe, procesiuni și rituri ale fertilității.
Un timp, la romani anul începea tot în luna martie. Totuși, în 46 e.n., împăratul Iulius Caesar a stabilit prin lege ca ziua de 1 ianuarie să fie data la care să înceapă anul. Această zi era deja închinată lui Ianus, zeul începuturilor, iar acum avea să marcheze și prima zi a anului la romani.
Tradiții în alte țări
- Cehii au obiceiul ca de Anul Nou să mănânce supă de linte.
- Slovacii bagă sub fața de masă bani sau solzi de pește.
- În unele zone din America de Sud, mulți întâmpină noul an stând pe piciorul drept. Alții sună din corni și aruncă petarde.
- Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României.
- Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
- Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră.
- Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
Superstiții de Anul Nou
În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul.
Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion).
În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească.
Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot, pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele.
Tot de Anul Nou se merge cu capra.
Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper.
Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri.
