În Ajun, mesele sunt decorate cu fân și farfurii goale, în memoria rudelor trecute în neființă
Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. Comunitățile de ucraineni și lipoveni din județul Tulcea sunt în Ajunul Crăciunului și fac acum ultimele pregătiri pentru sărbătoarea pe rit vechi, o tradiție încărcată de obiceiuri precreștine.
Gospodinele ucrainence pregătesc colaci tradiționali, unul fiind oferit copiilor care merg cu Vecera, la colindat, iar celălalt, numit Crăciunel, este păstrat până la Bobotează, când este sfințit și folosit pentru protecția animalelor. În Ajun, mesele sunt decorate cu fân și farfurii goale, în memoria rudelor trecute în neființă, iar sub masă se așază obiecte simbolice pentru a „meni” talentele copiilor.
Seara, pe mesele ucrainenilor sunt așezate 12 feluri de mâncare de post, într-o atmosferă care îmbină obiceiuri religioase și precreștine, menite să ajute binele să învingă răul. Sărbătorile de iarnă au început încă din noaptea de 12 spre 13 decembrie, cu Sfântul Andrei, marcat de obiceiuri speciale, precum „kalata”, o turtiță decorată și oferită în cadrul unor jocuri de comunitate.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz, familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin și votcă. Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
Gospodinele basarabene pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoană şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
În noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul nopţii, sârbii obişnuiesc să „aprindă banjak-ul”, adică să dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce fericire şi noroc întreg anul.
În prezent, există biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian neîndreptat. Printre acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului.
În țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși, lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
