Grafenul promite să revoluţioneze industria aerospaţială, energetică şi medicală.
Dar din cauza noutăţii sale şi a posibilităţilor lui uriaşe, acest nano-material a devenit totodată subiectul predilect al unui număr impresionant de mesaje de dezinformare distribuite pe internet de antivaccinişti, informează AFP.
Ce este grafenul?
Adeseori considerat un „material-miracol”, grafenul este unul dintre cele mai uşoare materiale descoperite vreodată. Compus din carbon, el a fost identificat în 1947, dar izolat abia în 2004 de olandezul Andre Geim şi ruso-britanicul Konstantin Novoselov, o reuşită care le-a adus celor doi cercetători, în 2010, premiul Nobel pentru fizică.
Acest material posedă proprietăţi chimice şi fizice unice, iar acest detaliu a făcut din grafen „unul dintre cele mai promiţătoare materiale pentru tehnologiile viitorului”, a declarat cercetătorul Marcelo Mariscal, specialist în nanotehnologii.
Grafenul face obiectul unor cercetări privind fabricarea senzorilor de înaltă sensibilitate, dispozitivelor electronice suple, mai ales pentru automobile, avioane şi sateliţi. El stochează foarte uşor energia, devenind din acest motiv materialul preferat al dezvoltatorilor de baterii pentru automobile.
Acelaşi material ar putea fi utilizat în construcţii şi în medicină, mai ales ca vector pentru terapii genice, medicină moleculară şi vaccinuri.
Care este legătura cu vaccinurile anti-COVID-19?
Aşa cum s-a întâmplat deja în cazul tehnologiei 5G şi a microcipurilor, grafenul a devenit subiectul multor teorii ale conspiraţiei de tip „calul troian”. Conform acestor teorii, guverne şi anumite personalităţi ar încerca „să îi controleze” de la distanţă pe oameni graţie unor materiale injectate prin intermediul vaccinurilor anti-COVID-19 sau să monitorizeze deplasările lor prin sistemul GPS.
Aceste zvonuri au apărut în primăvara anului 2021 după ce Canada a retras de pe piaţă anumite măşti sanitare ce conţineau grafen, din cauza unor posibile riscuri pentru sănătate.
O lună mai târziu, când campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 se aflau în plină desfăşurare în Europa, Statele Unite şi începeau să facă progrese în America Latină şi în alte regiuni ale lumii, utilizatorii reţelelor de socializare i-au acuzat pe producătorii de vaccinuri că i-au „magnetizat”.
Videoclipurile în cauză au traversat frontierele pentru „a demonstra” că vaccinurile anti-COVID-19 ar conţine ingrediente „secrete” şi nocive, inclusiv grafen, şi că ar avea în special obiectivul de „a controla voinţa” oamenilor graţie unor proprietăţi magnetice.
Alţi internauţi afirmau că oxidul de grafen, un derivat al acestui material, ar fi prezent în vaccinuri şi că acesta „alterează câmpul electromagnetic” al persoanelor, putând să provoace decese.
Care este de fapt realitatea?
Niciunul dintre vaccinurile anti-COVID-19 omologate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ale căror compoziţii chimice sunt publice, nu conţine grafen sau oxid de grafen.
Nici grafenul, nici oxidul de grafen nu au proprietăţi magnetice naturale, au precizat oamenii de ştiinţă contactaţi de jurnaliştii de la AFP.
„El nu este magnetic decât în condiţii de laborator foarte specifice (…), iar în condiţii naturale îşi pierde proprietăţile magnetice”, a subliniat Diego Pena, angajat la Centrul pentru cercetări în biochimie şi materiale moleculare din Spania.
Grafenul şi oxidul de grafen fac obiectul unor cercetări în scopuri biomedicale, însă „este vorba despre studii-model aflate în faze incipiente ale ştiinţei fundamentale, care sunt încă departe de eventuale aplicaţii”, a explicat Marcelo Mariscal.
În ceea ce priveşte măştile sanitare vândute în Canada, comercializarea lor a fost reluată după ce un studiu a arătat că „particulele de grafen (…) nu sunt eliberate de aceste măşti în cantităţi susceptibile să provoace efecte nefaste pentru plămâni”.
Marcelo Mariscal consideră că „toate aşteptările presei şi ale pieţelor comerciale vizavi de un material care promite să revoluţioneze industria – aşa cum au făcut-o cea a oţelului sau a materialelor polimerice la vremea lor – au făcut din grafen o ţintă” preferată a adepţilor teoriilor conspiraţiei.
„Cercetările care generează multă speranţă se lovesc de o problemă: oamenii vor să vadă efectele sale foarte repede”, a subliniat Ester Vazquez Fernandez-Pacheco de la Institutul regional de cercetări ştiinţifice aplicate (IRICA) din regiunea spaniolă Castilia-La Mancha.
„Orice dezvoltare tehnologică necesită numeroşi ani de cercetare (…), iar această idee nu este difuzată, din păcate, într-o manieră eficientă”, a adăugat ea.
„Materialul este cunoscut, toată lumea ştie că el este real, dar nu toată lumea poate să înţeleagă cum se lucrează cu el. Din acest motiv, este foarte uşor să îi faci pe anumiţi oameni să creadă în lucruri fără niciun fundament ştiinţific”, a mai spus cercetătoarea spaniolă, scrie Agerpres.
