Șeful Statului Major al armatei ungare, generalul-locotenent Romulusz Ruszin-Szendi, a fost demis din funcţie, conform unui decret semnat joi de preşedintele Ungariei, Katalin Novak, la cererea ministrului apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky, relatează agenţia MTI.
Ministrul l-a propus pe reprezentantul militar al Ungariei la NATO, generalul-locotenent Gabor Borondi, să preia postul de şef al Statului Major. Potrivit unui anunţ al Ministerului ungar al Apărării, generalul Romulusz Ruszin-Szendi „va continua să servească ţara într-o altă activitate”.
Născut în anul 1973, generalul Romulusz Ruszin-Szendi a fost numit şef al Statului Major în anul 2021 şi a fost cel mai tânăr ofiţer ungar în acest post. El şi-a câştigat reputaţia de a fi accelerat şi modernizat procesul de instruire militară şi a făcut paşi semnificativi în direcţia creşterii capacităţii de luptă a armatei ungare, mai notează agenţia MTI.
Șeful armatei ungare a fost demis, după ce mai mulți ofițeri superiori au fost înlocuiți de la începutul anului
Înlocuirea sa nu este singura schimbare majoră de personal efectuată recent în armata ungară, scrie portalul ungar de ştiri telex.hu. La începutul acestui an, ministrul ungar al apărării a confirmat într-un interviu că a înlocuit mai mulţi ofiţeri superiori, schimbări pe care le-a justificat prin dorinţa de a introduce competiţia bazată pe performanţe în forţele armate.
Baza legală pentru demiterea în masă a ofiţerilor superiori se regăseşte într-un decret emis în ianuarie de guvernul premierului Viktor Orban. Decretul îi permite ministrului apărării să elibereze din funcţie militarii care au împlinit vârsta de 45 de ani şi au cel puţin 25 de ani de carieră militară, cu un preaviz de două luni. Unii văd în acest demers ceea descriu drept o „de-NATO-izare”, alţii o consideră o măsură firească, anunță agerpres.ro.
Politicieni de opoziţie afirmă că măsura este menită să slăbească orientarea pro-occidentală a Ungariei şi să umple armata cu persoane loiale politic. Ministrul Szalay-Bobrovniczky respinge aceste critici, afirmând că schimbările pe care le promovează au fost deja mult întârziate, în timp ce, pe de o parte, armata are un număr prea mare de comandanţi, şi, pe de altă parte, peste 8.000 de posturi vacante.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
