Delegaţia Blocului Naţional Sindical a cerut luni reprezentanţilor Ministerului Finanţelor măsuri privind reducerea fiscalităţii pe muncă şi demararea de urgenţă a unei reforme fiscale, conform unei informări a BNS.
O delegaţie a BNS, condusă de preşedintele confederaţiei, Dumitru Costin, şi formată din Florica Vasilescu, preşedintele Federaţiei IndustriAll, Maria Manea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Ford şi Grigore Mare, preşedintele Federaţiei Naţionale Feroviară Mişcare Comercial Vagoane a fost primită la consultări de o echipă din Ministerul de Finanţe, condusă de secretarul de stat Daniela Pescaru.
„În cadrul întâlnirii, delegaţia BNS a solicitat echipei MF măsuri privind reducerea fiscalităţii pe muncă şi demararea de urgenţă a unei reforme fiscale, în care să fie implicate şi consultate inclusiv sindicatele şi patronatele. De asemenea, delegaţia BNS a transmis echipei MF îngrijorările cu care se confruntă confederaţia în ceea ce priveşte creşterea datoriei publice şi în ceea ce priveşte posibilele semnale din spaţiul public legate de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit/impozitare progresivă”, se menţionează în informare.
Sindicaliştii au plecat în marş, în jurul orei 12:00, către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) şi Ministerul Finanţelor.
Reprezentanţii BNS susţin că obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România.
„Astăzi, România are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Peste 87% din sarcina fiscală este reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50% atât cât reprezintă sarcina maximă prevăzută de Convenţia OIM şi Codul european de securitate socială”, au avertizat sindicaliştii BNS.
Potrivit datelor BNS, în 2023, România avea o populaţie ocupată de 7,7 milioane persoane, însă doar 5,6 milioane de persoane au plătit contribuţii de asigurări sociale. 2,1 milioane de persoane ocupate nu au plătit contribuţii, deşi, în unele cazuri, au beneficiat de prestaţii. Calitatea prestaţiilor de protecţie socială este una foarte scăzută. La 65 de ani, speranţa de viaţă sănătoasă este în Romania de doar 4 ani, media UE fiind de 9,5 la bărbaţi şi 9,9 ani la femei.
Salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat
România face parte din grupul țărilor cu venituri minime statutare, adică în grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute. Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se găsesc în Uniunea Europeană în doar 6 țări, și anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate și angajatori). Din păcate, România nu se situează pe o poziție avantajoasă când vorbim despre salariul minim garantat la nivel național, dar nici când vine vorba despre indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor – actualmente, 55% fiind punctul la care se află țara noastră.
La un calcul simplu realizat de Romanian Business Leaders (RBL) rezultă că pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net. În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro.
Principalul motiv pentru această situație este faptul că, deși are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele 6 țări (dintre cele 16 analizate) în care contribuțiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii.
Studiul comparativ atrage atenția asupra faptului că, în absența unei plafonări maximale a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), orice mărire de fiscalitate (precum un impozit progresiv) în țara noastră ar conduce la o scădere și mai mare a salariului net pe care un angajat român l-ar primi comparativ cu salariații din celelalte țări analizate și la o erodare și mai accentuată a puterii de cumpărare comparativ cu țările vecine.
În schimb, o plafonare a contribuțiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri mai mari, mai ales pentru salariile mici, ar permite o eventuală ajustare a cotei unice de impozit pe salarii pentru a echilibra această povară fiscală prin redistribuirea ei în mod echitabil în societate.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
