Cele mai bogate țări ale lumii, precum SUA și Marea Britanie, conduc o criză de extindere a combustibililor fosili, în ciuda angajamentelor lor climatice.
Această creștere a producției de petrol și gaze noi în 2024 amenință să declanșeze aproape 12 miliarde de tone de emisii de încălzire a planetei.
Noile licențe pentru zăcămintele de petrol și gaze estimate că vor fi acordate în întreaga lume în acest an sunt pe cale să genereze cel mai înalt nivel de emisii din 2018, în condițiile în care valurile de caniculă, incendiile, seceta și inundațiile provoacă morți și distrugeri la nivel global, potrivit analizei date din industrie de către Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă (IISD), citată de The Guardian.
Cele 11,9 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră – aproximativ echivalente cu poluarea cu carbon produsă de China anual– care rezultă de-a lungul vieții din toate zăcămintele de petrol și gaze actuale și viitoare și care urmează să fie autorizate până la sfârșitul anului 2024, ar fi mai mari decât în cele din ultimii patru ani la un loc.
Proiecția include licențele acordate din iunie 2024, precum și blocurile de petrol și gaze deschise la licitație, aflate în evaluare sau planificate.
Între timp, firmele de combustibili fosili investesc mai mulți bani în dezvoltarea de noi locații de petrol și gaze decât oricând de la acordul de la Paris din 2015, când guvernele lumii au convenit să ia măsuri pentru a reduce emisiile și a diminua astfel încălzirea globală.
Cele mai bogate țări ale lumii, responsabile să conducă în tranziția către energie verde
Cele mai bogate țări ale lumii sunt cel mai bine plasate din punct de vedere economic și sunt obligate în temeiul Acordurilor de la Paris să conducă tranziția de la combustibilii fosili la surse de energie mai curate. Dar aceste țări cu capacitate mare, cu o dependență economică scăzută de combustibilii fosili, sunt în fruntea celei mai recente frenezii de foraj, în ciuda scăderii rezervelor ușor de atins, eliberând 825 de noi licențe în 2023, cel mai mare număr de la începutul înregistrărilor.
„Petrostatele” clasice precum Arabia Saudită sau Rusia – care se bazează foarte mult pe veniturile din petrol și gaze pentru a-și echilibra bugetele – s-au confruntat cu critici pentru încetinirea acțiunii împotriva crizei climatice.
Cu toate acestea, țări precum Marea Britanie, SUA, Canada, Norvegia și Australia sunt considerate din ce în ce mai mult de unii experți drept „alte state petrostate”, având în vedere că au acces la resurse financiare și tehnologice care ar face tranziția energetică mai puțin perturbatoare.
Deși sunt adesea descriși ca lideri climatici pe scena mondială, aceste cinci țări bogate sunt responsabile pentru mai mult de două treimi (67%) din toate licențele noi pentru petrol și gaze emise la nivel global începând cu 2020.
„Primul pas logic într-o „tranziție” de la petrol și gaze este oprirea deschiderii de noi câmpuri”,
a spus coautorul Olivier Bois von Kursk, care este consilier politic la IISD
„Deci este profund îngrijorător faptul că activitatea de explorare nu doar a continuat de la acordul Cop28, ci a crescut. Țările bogate, cu dependență relativ scăzută de veniturile din combustibili fosili, ar trebui să fie primele care nu mai eliberează licențe. Nu vedem asta în date”, a precizat acesta.
Țările bogate continuă să investească masiv în combustibili fosili
Sub administrația Biden, SUA au eliberat 1.453 de noi licențe pentru petrol și gaze, reprezentând jumătate din total la nivel global și 83% din toate licențele eliberate de națiunile bogate.
Este cu 20% mai mult decât în timpul mandatului lui Donald Trump, care a promis că va „fora, baby” dacă se întoarce la Casa Albă.
Industria petrolului și gazelor continuă să investească mult în influența politică în petrostate, cheltuind 1,25 miliarde de dolari (1 miliard de lire sterline) pentru lobby la Washington și peste 650 de milioane de dolari (504 milioane de lire sterline) în contribuții la campanie în ultimul deceniu, potrivit Open Secrets.
Între timp, Marea Britanie a eliberat mai multe licențe decât orice altă țară în luna mai. China, cel mai mare emițător de carbon din lume, este cea care se estimează că va aproba cele mai multe blocuri de petrol și gaze în restul anului 2024. Noul guvern laburist al Regatului Unit s-a angajat să oprească noile foraje, dar nu este clar dacă excesul de licențe eliberat de partidul conservator poate fi anulat.
În ultimul deceniu, se estimează că noile licențe emise de țări cu capacitate mare și cu dependență redusă, inclusiv SUA, Regatul Unit, Canada, Australia și Norvegia, au contribuit la emisii de gaze cu efect de seră de cinci ori mai multe între 2014 și 2023, decât toate celelalte ţările producătoare de gaze și petrol la un loc, potrivit analizei industriei Rystad și a datelor guvernamentale IISD.
Sursa citată arată că SUA, care a devenit cel mai mare producător de petrol și gaze din lume cu o marjă uriașă în ultimii ani, a condus drumul în 2023, eliberând un record de 758 de noi licențe pentru proiecte de extracție – aproape la fel de multe ca în ultimii trei ani la un loc. Numărul total de licențe estimate de către SUA pentru 2024 ar duce la aproximativ 397 de milioane de tone de emisii.
Se estimează că Regatul Unit va emite 72 de licențe de petrol și gaze în acest an, ceea ce ar duce la o poluare estimată la 101 de milioane de tone de încălzire a planetei, un nivel maxim în 50 de ani.
Totodată, se preconizează că Norvegia va elibera 80 de licențe de petrol și gaze în acest an, rezultând 771 de milioane de tone de poluare cu gaze cu efect de seră – amenințănd cea mai mare contribuție la emisiile globale din 2009 și echivalentul cu punerea pe drum a 183 de milioane de mașini noi pe benzină.
Se estimează că Australia va acorda 20 de noi licențe în 2024, care, dacă se va întâmpla, ar putea genera aproximativ 217 de milioane de tone de poluare cu carbon pe termen lung – cel mai mult din 2009 și mai mult decât ultimii cinci ani combinați.
Cele mai recente date arată că Rusia va genera trei sferturi din emisiile globale rezultate din noile licențe acordate în iunie, potrivit unui nou buletin informativ lunar IISD.
Suma cheltuită de marile companii de petrol și gaze pentru explorarea și dezvoltarea de noi sonde a crescut semnificativ de la pandemia de Covid-19, cu 302 de miliarde de dolari care urmează să fie cheltuite pentru dezvoltarea sondei în acest an, cel mai mult dintr-un deceniu.
Guvernele Marii Britanii, Norvegiei și Australia au contestat unele dintre cifre și și-au apărat politicile climatice. SUA și Canada nu au răspuns, potrivit The Guardian.
Abundența de noi activități de petrol și gaze vine în timp ce iulie este pe cale să fie a 14-a cea mai fierbinte lună consecutivă înregistrată, în timp ce comunitățile din întreaga lume se confruntă cu vreme extremă mortală și dezastre climatice cu debut lent, cum ar fi creșterea nivelului mării și topirea ghețarilor.
