Statele Unite(SUA) şi Canada au anunţat miercuri noi sancţiuni împotriva Belarusului, la trei ani după protestele masive care au contestat realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko al cărui guvern a calificat drept „acuzaţii false” criticile venite din partea Uniunii Europene, informează joi AFP.
După alegerile prezidenţiale din 9 august 2020, o vastă mişcare de protest a scos în stradă sute de mii de belaruşi pentru a manifesta împotriva unui scrutin considerat a fi falsificat şi o realegere considerată frauduloasă a preşedintelui Lukaşenko, aflat la putere din 1994. Manifestaţiile au fost dispersate cu forţa, sute de persoane au fost închise şi zeci de mii forţate să plece în exil.
Statele Unite, care au impus deja sancţiuni Belarusului, au declarat că iau noi măsuri ce vizează inclusiv compania aeriană Belavia şi pe un magnat al tutunului din anturajul lui Lukaşenko.Pe lângă sancţiunile Trezoreriei americane împotriva a opt persoane şi cinci entităţi, Departamentul de Stat a anunţat miercuri că impune interdicţii de viză pentru 101 oficiali belaruşi.
„Statele Unite continuă să stea alături de curajosul popor belarus care doresc să trăiască într-o ţară unde domnesc regulile statului de drept, respectul pentru drepturile omului şi un guvern ales democratic”, a spus secretarul de stat al SUA Antony Blinken într-un comunicat, potrivit agerpres.ro.
SUA și Canada au pregătit noi sancțiuni împotriva Belarusului, pe motiv de încălcarea drepturilor omului
Tot miercuri, ministrul canadian de externe a anunţat, la Ottawa, impunerea de sancţiuni împotriva a nouă persoane şi şapte entităţi din Belarus „ca răspuns la încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului”.”Autorii încălcărilor drepturilor omului nu trebuie să aibă dreptul la impunitate”, a spus Melanie Joly într-o declaraţie, adăugând că „sprijinul adus” de Belarus „acţiunilor neruşinate ale liderilor ruşi nu va rămâne nepedepsit”. Ea a subliniat că Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Noua Zeelandă plănuiesc acţiuni în paralel.
Aliat al Moscovei, regimul de la Minsk a permis Rusiei să îi folosească teritoriul pentru ofensiva sa din Ucraina lansată în 2022, agravând astfel tensiunile din relaţia cu statele occidentale.
„În pofida sancţiunilor ilegale, a închiderii spaţiului aerian şi a blocării graniţelor, a presiunilor în domeniul informaţiei şi a provocărilor din partea unor membri ai UE, Belarus a reuşit să îşi menţină şi să îşi consolideze poziţia sa ca stat”, se afirmă într-un comunicat dat publicităţii miercuri de ministerul belarus de externe. Acesta a denunţat judecăţi „bazate pe acuzaţii false, învechite” care „nu vor putea influenţa calea” aleasă de Minsk şi a acuzat UE că duce o „politică agresivă”, cerând totodată recunoaşterea victoriei preşedintelui Lukaşenko la alegerile din 2020.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
