Cercetătorii de la Universitatea Stanford au identificat că aproape 9,5% dintre programatori, adică aproape unul din zece, nu își îndeplinesc practic sarcinile de serviciu. Acești angajați îndeplinesc un număr minim de activități, primesc salarii și nu aduc beneficii reale pentru companie.
„Inginerii fantomă”, așa cum îi numește Yegor Denisov-Blank, autorul studiului, acești programatori sunt prezenți atât în rândul celor care lucrează de la distanță, cât și al celor din birouri. Cercetătorii sugerează că eliminarea acestora ar aduce economii semnificative fără a afecta productivitatea, scrie Meduza.io.
Studiul a implicat analiza a peste 50.000 de programatori din diverse companii, care au permis accesul la depozitele lor interne, inclusiv pe GitHub.
Un algoritm special, dezvoltat de cercetători, a fost utilizat pentru a evalua eficiența programatorilor, arată G4Media.ro. Printre cei care lucrează de la distanță, studiul a descoperit că 14% dintre aceștia sunt considerați „fantome”.
În schimb, programatorii care lucrează constant la birou au o rată mult mai mică de inactivitate, de doar 6%. La companiile cu un sistem de lucru hibrid, cercetătorii au identificat 9% dintre programatori care nu își îndeplinesc sarcinile.
Cât ar economisi companiile dacă ar renunța la „inginerii fantomă”
De asemenea, cercetătorii au analizat datele LinkedIn din 13 companii mari, precum IBM, Microsoft, Oracle, Google și Amazon.
Potrivit estimărilor, concedierea acestor „ingineri fantomă” ar putea economisi aproximativ 11,6 miliarde de dolari anual pentru giganții tehnologici, având în vedere un salariu mediu anual de 150.000 de dolari. Mai mult, capitalizarea de piață combinată a celor 12 companii ar putea crește cu 465 de miliarde de dolari, fără niciun impact negativ asupra productivității.
Într-un interviu pentru Business Insider, Yegor Denisov-Blank a explicat că scopul studiului a fost să găsească o metodă eficientă de evaluare a performanței programatorilor, menționând că „dezvoltarea de software este o cutie neagră”.
Deși diverse metode de măsurare a productivității au fost folosite până acum, acestea nu sunt fiabile, deoarece evaluează în mod diferit aceeași muncă. Denisov-Blank a subliniat că, de multe ori, un programator poate scrie o singură linie de cod care rezolvă o problemă complexă, în timp ce altcineva scrie o mie de linii fără să aducă o schimbare semnificativă.
Algoritmul dezvoltat de cercetători încearcă să rezolve această problemă, evaluând nu doar cantitatea de cod scrisă, ci și complexitatea și ușurința de implementare și întreținere a acestuia.
